Mihai Gâdea: Bună seara! Bine v-am regăsit la „Sinteza zilei". Cu ce avem de-a face la Chişinău? Cu o revoluţie, cu o revoluţie precum a fost cea din 1989 în România sau cu o lovitură de stat? În această seară, preşedintele, încă preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut o întâlnire cu şefii misiunilor diplomatice la Chişinău şi în această întâlnire acuză România de implicare în evenimentele de la Chişinău, spunând, printre altele, că au venit din România patru autobuze cu tineri care să incite în aceste evenimente. De-a lungul timpului, mai ales în ultima vreme, între preşedintele Vladimir Voronin şi oficialii români a fost un schimb de replici uneori mai dure, alteori folosindu-se mănuşi, însă în această seară veţi vedea câteva dintre declaraţiile lui Vladimir Voronin, acuze directe la adresa României, că ar vrea să se implice în politica internă de la Chişinău. Ce se va întâmpla până la urmă în această chestiune şi cine va avea câştig de cauză, pentru că ceea ce se întâmplă la Chişinău este într-un fel destul de interesant, cel puţin. Gărzile, de fapt Serviciul de protecţie al preşedintelui, s-a predat. Poliţia la un moment dat s-a retras din locurile în care demonstranţii încercau să câştige noi teritorii. Parlamentul a fost cucerit, multe instituţii publice au fost cucerite şi la momentul acesta, nu e vorba doar de Chişinău, această revoltă, această revoluţie sau mişcare, de orice fel ar fi ea, s-a răspândit şi în alte localităţi din Republica Moldova. Este o întrebare cheie la care vom încerca să răspundem în această seară, dacă Moscova va privi indiferentă la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova sau va interveni, poate nu cum a făcut-o în Georgia, dar sprijinind pe faţă sau într-un mod mascat regimul lui Vladimir Voronin. În această seară, în studioul nostru se află preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, domnul Mugur Ciuvică, jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, în cămaşă roşie, nu cred că are nicio conotaţie...
Sorin Roşca Stănescu: Nicio semnificaţie.
Mihai Gâdea: ...fostul prim-ministru Petre Roman şi analistul militar Radu Tudor. Vreau să vă întreb dacă este cineva de la această masă care crede că la Chişinău avem de-a face cu o revoluţie în sensul exact al cuvântului, o revoluţie?
Sorin Roşca Stănescu: Nu avem masa critică de demonstranţi ca să putem spune că este o revoluţie, dar poate fi un început de revoluţie, poate fi o revoltă care se poate transforma în revoluţie. Masa critică poate fi creată chiar în cursul zilei de mâine, în funcţie de ceea ce se va întâmpla în această noapte, dacă cumva vor fi victime s-ar putea să se creeze mâine masa critică şi să vorbim despre o revoluţie, dar n-aş vrea să vorbim despre o revoluţie portocalie. Ne poartă ghinion, a purtat ghinion revoluţia portocalie din Ucraina, a purtat ghinion aşa-zisa revoluţie portocalie de la Bucureşti şi din Georgia. Astea au fost toate.
Mihai Gâdea: Domnule Petre Roman, Vladimir Voronin în mod aşteptat într-un fel face aluzii clare şi acuză România de implicare în aceste evenimente. Această acuză este justificată, ţinând cont de faptul că înainte de alegeri Guvernul de la Chişinău a blocat intrarea în Republica Moldova a unor tineri români şi a unor tineri moldoveni care voiau să meargă să voteze. Are România vreo legătură cu ceea ce se întâmplă la Chişinău în momentul de faţă?
Petre Roman: România n-are nicio legătură, dar asta nu înseamnă că România nu trebuie să afirme foarte clar că nu are legătură, pentru că ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova, în special revolta tinerilor, face ca domnului Voronin să-i fugă pământul de sub picioare şi să caute, ca şi Ceauşescu odinioară, să caute duşmani undeva fiindcă el nu-şi poate imagina că după ce i s-a părut că are totul în mână, a întins coarda până într-acolo, încât să aibă totul în mână, coarda s-a rupt. Eu cred că coarda s-a rupt.
Mihai Gâdea: Avem imagini în continuare pe ecran, aşa cum am făcut astăzi, este un lucru extrem de interesant de urmărit, în fereastra de jos este ceea ce difuzează televiziunea de stat din Moldova şi din acest punct de vedere există nişte similitudini cu ce s-a întâmplat în România în 1989. Astăzi, în momentul în care existau demonstraţii, bătăi de stradă, manifestanţii cucereau Parlamentul, televiziunea din Moldova nu făcea nimic altceva decât să dea dansuri din buric sau diverşi artişti cântând la diferite instrumente. În Bucureşti, în această seară, s-au strâns în Piaţa Universităţii, sunt şi în alte oraşe din România, tineri şi nu numai care încearcă să manifesteze într-un mod paşnic, sper, în semn de solidaritate cu ceea ce se întâmplă la Chişinău şi cu demonstraţii, demonstranţii de la Chişinău. Radu Tudor, afirmaţiile lui Vladimir Voronin au vreo relevanţă în acest moment? Mă refer la afirmaţiile legate de implicarea României în evenimentele de la Chişinău. Au vreo relevanţă sau sunt semnele disperate ale cuiva care pierde, aşa cum spunea domnul Roman, îi fuge pământul de sub picioare?
Radu Tudor: Oficial n-au absolut nicio relevanţă. Din punctul de vedere al implicării statului român sub orice formă ne gândim noi la astfel de momente de instabilitate politică, respectiv legături guvernamentale, sprijinul serviciilor secrete, sprijinul unor fundaţii sau organizaţii non-guvernamentale care în mod tradiţional şi împărtăşind valori naţionaliste promovează ideea unirii Basarabiei cu România. Din punctul acesta de vedere, nu există niciun fel de indiciu care să ne determine să spunem România este implicată. Altcumva este România implicată. În ultimii 15 ani, România a dat cetăţenie română pentru cel puţin 600.000 de basarabeni. Oamenii aceştia au venit în România sperând în primul rând la un trai mai bun şi doi, dorindu-şi foarte mult să poată călători liber în baza unui paşaport obţinut în România. Mulţi dintre basarabenii care au venit aici la studii sau care au dorit să plece mai departe la muncă au obţinut documente româneşti sau pe baza unor...
Petre Roman: Cifra asta de 600.000 nici măcar Voronin n-a spus vreodată aşa ceva.
Radu Tudor: E o statistică pe care probabil va trebui s-o verificăm oficial, este cifra pe care eu o am.
Petre Roman: Eu am obţinut ceva cifre pentru că ştiţi că am candidat pentru o funcţie de senator pentru românii din străinătate, inclusiv cei din Moldova. Am fost acolo, nu e mult de atunci, niciodată nu s-a vorbit de o cifră la nivelul ăsta. Eu sunt obligat s-o spun pentru că am impresia că cifra asta cumva ar da apă la moară ideii că indirect...
Mihai Gâdea: Dimpotrivă, vreau să spun că sunt 600.000 sau sunt mai puţini, nu cumva ideea în sine că România a dat cetăţenie unui număr atât de mare...
Radu Tudor: Şi drept de rezidenţă...
Mihai Gâdea: ...şi drept de rezidenţă unui număr destul de mare de cetăţeni moldoveni este un lucru de care oficialităţile moldovene au fost de-a lungul timpului nemulţumite?
Petre Roman: Nu, numai acum, numai în regimul Voronin, în niciun caz anterior.
Radu Tudor: Aceste sute de mii de basarabeni care au într-un mod direct legătură cu România au venit aici pentru că aici e un spaţiu de libertate, de democraţie, oricum ceva mai funcţională decât la ei, în Chişinău. Oamenii ăştia văzând care este tendinţa regională şi cum arată o ţară democratică, bineînţeles că în momentul alegerilor au făcut o presiune enormă pentru ca şi ţara lor să devină liberă, democratică şi să împărtăşească valorile occidentale. Oamenii aceştia care manifestă astăzi la Chişinău au în ei şi studenţi, o mare parte dintre studenţii care studiază în România sau care au legături cu România în mod sentimental, nu în mod oficial. Ceea ce se întâmplă acum la Chişinău este a treia şansă pe care basarabenii nu-şi pot permite s-o rateze pentru că în 1989 şi în 1991 au fost manifestări ample de stradă cu sute de mii de oameni în stradă pentru înlăturarea comunismului, pentru prăbuşirea dictaturii. Mulţi dintre ei au militat chiar şi pentru unirea Basarabiei cu România, lucru care evident că nu s-a întâmplat, dar e ultimul tren pe care oamenii aceştia disperaţi de depopularea Republicii Moldova vor să-l facă. 25% din populaţia Republicii Moldova se află în exterior. A rămas o populaţie sărăcită, care locuieşte în majoritate în zone rurale...
Mihai Gâdea: S-a vorbit că este o populaţie pro-Voronin pentru faptul, spunea astăzi cineva, Voronin înainte de campanie electorală le-a mărit pensiile acestora, această populaţie pare că a fost dintre... este masa electorală a lui Vladimir Voronin şi erau astăzi comentatori care spuneau că de fapt ce se întâmplă acum în Republica Moldova este cumva ceea ce se întâmpla în anii '90 în România. În Bucureşti exista un fief al Convenţiei Democrate la momentul respectiv al celor care erau împotriva regimului Iliescu, iar în ţară, în provincie, erau susţinătorii regimului de atunci. Nu cumva ar putea să fie o legătură, am putea compara cele două...?
Radu Tudor: Cu menţiunea că toţi oamenii aceştia din zonele rurale, mie comparaţia nu mi se pare forţată, toţi oamenii aceştia din zonele rurale au acces la o singură sursă de informare, care este televiziunea naţională de la Chişinău controlată de comunişti... care la momentul unor proteste dau documentare despre veveriţe sau spectacole de divertisment cu copii.
Mihai Gâdea: Vreau să vă dau o secvenţă, apropo de televiziunea din Moldova. Este un foarte scurt fragment din ceea ce se întâmplă, este un interviu al lui Vladimir Voronin, moment în care aduce acuzaţii grave României, spunând că România începe isteria şi în lipsă de succese Traian Băsescu s-a legat de Ucraina ca să cedeze Bucovinei, ca să cedeze Bucovina în locul Transnistriei şi mai acuză Voronin România că, în 1992, l-ar fi obligat pe preşedintele ales al Moldovei, Mircea Snegur, să înceapă războiul cu Transnistria. Am să vă mai dau încă un moment tensionat când în faţa Administraţiei Prezidenţiale doi jurnalişti încearcă să filmeze, iar un poliţist, un poliţist în civil îi dă un pumn realmente în gură jurnalistului pentru că face un astfel de gest. Vladimir Voronin şi apoi câteva dintre lucrurile despre care noi ştiam câte ceva, dar nu prea am fost atenţi din punct de vedere mediatic la lucrurile astea în ultimii ani.
Într-o emisiune recentă a postului pro-comunist de la Chişinău, Vladimir Voronin a acuzat România că l-a obligat pe Mircea Snegur, primul preşedinte ales al Republicii Moldova, să înceapă în 1992 războiul cu Transnistria. O afirmaţie pe care Mircea Snegur o consideră o aberaţie care nu merită comentarii. Pe de altă parte, Vladimir Voronin a afirmat că sunt multe forţe şi interese care nu doresc reglementarea conflictului transnistrean, iar România este prima care se opune. Vladimir Voronin a declarat că imediat cum apare o posibilitate de înţelegere cu regimul separatist de la Tiraspol, „România începe isteria". Liderul comunist al Republicii Moldova afirmă că în lipsă de subiecte Traian Băsescu s-a legat de Ucraina ca să cedeze Bucovina în locul Transnistriei. Vladimir Voronin a precizat că între Republica Moldova şi Ucraina există probleme mai mari, dar că ambele părţi se comportă civilizat. Preşedintele Moldovei a mai spus că atâta vreme cât românii nu recunosc Moldova ca popor nu se poate construi o relaţie bilaterală normală.
Mihai Gâdea: Este doar un fragment din tipul de declaraţii pe care l-a făcut Vladimir Voronin. Haideţi să vedeţi tipul de atitudine pe care-l au cei foarte fideli regimului, dar care azi s-au predat în momentul în care populaţia a început să demonstreze. Iată un astfel de moment filmat de doi jurnalişti.
Intervievat: Ia camera că-ţi trag una...
Reporter: Sunt ziarist...
Intervievat: Stăm de vorbă.
Reporter: Păi stăm de vorbă...
Intervievat: Dar nu mă filma acum... stăm de vorbă, motivul...
Reporter: Arată-mi legea care nu-mi permite să filmez. De ce nu acceptaţi să discutăm cu camera?
Intervievat: Poftim?
Reporter: De ce nu acceptaţi să discutăm cu camera?
Intervievat: Eu nu sunt artist ca să mă filmezi.
Reporter: Nu eşti artist, eşti în funcţie publică. Cine sunteţi?
Reporter: O legitimaţie.
Mihai Gâdea: I-a luat în dubă şi au ajuns într-un loc neprietenos.
Radu Tudor: La fel de goală şi cu aceeaşi atmosferă te puteai reîntâlni în decembrie 1989 în faţa Comitetului Central pe 15 sau pe 16 decembrie. Câteva zile mai târziu erau 100.000 de oameni care-l huiduiau pe Nicolae Ceauşescu şi care l-au determinat să plece de pe Comitetul Central.
Mihai Gâdea: Să vedem dacă acest lucru se va repeta şi la Chişinău, şi va fi extrem de interesant de urmărit din acest moment dacă Moscova se implică sau nu în toată această poveste. Vreau să mai dau încă un foarte scurt fragment...
Petre Roman: Avem un prim element, acea declaraţie făcută de un foarte cunoscut cercetător în ştiinţe politice, Makarov, de la cel mai important Institut de Cercetări Publice din Moscova.
Mihai Gâdea: Makarov ce a spus?
Petre Roman: A spus că ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova este rezultatul acţiunilor naţionaliştilor radicali din România. Ăsta e un semnal într-o strategie pe care sovieticii o practicau pentru...
Mihai Gâdea: Daţi vă rog în full screen ce dă acum televiziunea din Moldova. Acestea sunt imagini în direct. Televiziunea din Moldova dă imagini din sediul Parlamentului, este un tip de propagandă, în opinia mea. Aceasta e ce difuzează acum televiziunea de stat din Moldova. Nu sunt evident imagini în direct, însă sunt imagini înregistrate mai devreme şi aceasta este transmisia în acest moment a televiziunii de stat din Moldova. Arată care este dezastrul pe care l-au lăsat demonstranţii, arată care este nivelul de vandalism al acestora. În opinia mea e un tip de propagandă pe care l-am întâlnit şi noi în astfel de momente şi cred că după evenimentele de la Timişoara înainte de 21 decembrie, dacă-mi aduc aminte exact, chiar dacă eram destul de mic la vremea respectivă, erau nişte cetăţeni revoltaţi pe huliganii de la Timişoara, domnule Roman, nu?
Petre Roman: Sigur, asta a fost încercarea, una dintre încercările disperate ale lui Ceauşescu de a arunca vina pe cineva. O făcea sincer sau nu, nici nu contează, contează că asta erau ultima lui resursă. Din păcate, ce vedem acum este că televiziunea din Moldova e în continuare în mâna lui Voronin, ceea ce nu e desigur prea bine.
Mihai Gâdea: Poate că din acest punct de vedere nu a fost foarte bine organizat, s-au predat Serviciului de protecţie al preşedintelui, dar nu s-a predat. Există şi un sunet. Haideţi să ascultăm ce spune momentul, trăim un fel de revoluţie în direct, de data asta, este revoluţia celor, aş zice eu fraţilor noştri de peste Prut. Haideţi să auzim ce zice prezentatorul. Este un material pe care-l difuzează, dar am impresia că sunt şi ei prudenţi, le dau cu „no comment", nu mai comentează, doar dau imagini.
Sorin Roşca Stănescu: Această televiziune din Republica Moldova toată ziua nu a făcut decât colaje, trucând de fapt realitatea, negând, extrăgând din realitate ceea ce ar putea motiva represiunea.
Mihai Gâdea: Este un manifestant care era extrem de agresiv.
...pe parcursul alegerilor parlamentare din Republica Moldova s-a făcut partizanat politic în favoarea formaţiunilor din opoziţie. A chemat azi în paginile sale la tulburări şi violenţe, transmite Moldpres. Astfel, în articolul „Mâine va fi prea târziu", în care autorul îndeamnă cititorii să nu recunoască legalitatea rezultatelor alegerilor, se spune: „E timpul să conştientizăm cu toţii că e mai bine să murim frumos decât să trăim aiurea. Dacă va muri unul dintre noi în luptă, se vor ridica în schimb mii." În paginile ziarului de azi sunt inserate materiale care nu recunosc rezultatele alegerilor. Vandalizarea clădirilor şi violenţa din centrul Chişinăului sunt inadmisibile. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi Securitate Comună, Javier Solana, a accentuat astăzi într-o declaraţie specială făcută cu privire la situaţia din Moldova că nu aprobă demonstraţiile violente din centrul Chişinăului.
„Sunt foarte îngrijorat de situaţia din Chişinău de după alegerile parlamentare în Republica Moldova din 5 aprilie. Observatorii electorali internaţionali au indicat în constatările lor preliminare că alegerile s-au conformat multor standarde şi angajamente internaţionale..." (Javier Solana)
Mihai Gâdea: Această declaraţie a lui Javier Solana, funcţia sa cred că-i extrem de importantă în acest moment. Este Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi Securitate Comună. Poziţia lui Javier Solana este extrem de interesantă pentru că ceea ce prezintă acum televiziunea de stat din Moldova nu este o făcătură. Astea nu sunt cuvinte pe care Javier Solana le-a spus, Javier Solana a spus aceste lucruri şi s-a manifestat împotriva violenţelor şi cred că ceea ce face în momentul de faţă televiziunea de stat din Moldova sigur că triază foarte interesant informaţiile, însă această declaraţie a fost făcută. Domnul Ciuvică, cu ce avem de-a face în Republica Moldova, la Chişinău?
Mugur Ciuvică: Despre declaraţia lui Solana nu mă pronunţ, chiar nu e domeniul meu, poate că domnul Roman e mult mai calificat să vorbească despre asta, deşi ar trebui cred că să lase puţin diplomaţia la o parte şi să discute mai concret, dar să revenim nu mai concret decât acum, adică concret ştiu că dumneavoastră aveţi rezerve în a...
Mihai Gâdea: Iertaţi-mă! Mie mi se pare declaraţia lui Solana că este mai degrabă mai mult decât prudentă şi este oarecum împotriva a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova...
Mugur Ciuvică: Asta este o impresie care apare sigur imediat în momentul în care citeşti sau auzi ce a spus, dar motivaţiile eu nu le cunosc. Eu aş reveni la ce s-a întâmplat în Moldova. Am primit şi eu nişte informaţii de la prieteni cu privire la ce s-a întâmplat acolo, fără să fie genul de subiecte care-mi sunt mie foarte familiare. Impresia este că apropo de prima întrebare, este cumva o combinaţie, o văd eu, între Piaţa Universităţii şi revoluţia din decembrie 1989. Cum spunea domnul Roşca, revoluţia din prima fază, din faza de început pentru că toată această chestiune a pornit absolut spontan, ne-au spus oameni care au legături acolo, tineri care şi-au transmis mesaje între ei, care şi fără scopuri politice se întâlnesc deseori în centrul Chişinăului ca să discute diverse lucruri, să comenteze, să vadă filme, e un fel de distracţie a tinerilor din zona respectivă, s-au întâlnit ieri-seară, s-au întâlnit şi astăzi de dimineaţă şi fără ca chiar cei dinăuntru să ştie foarte exact s-a ajuns practic la o revoltă. Iniţial n-a fost planificată din câte am înţeles eu ca o revoltă, ci pur şi simplu ca întâlnirea unor tineri care voiau, sigur, să protesteze şi cu privire la rezultatul alegerilor. Ce declara Voronin mi se pare iarăşi o combinaţie între ce declara Ceauşescu în perioada revoluţiei, dar şi ce declara Iliescu în perioada Pieţei Universităţii pentru că textele sunt cam aceleaşi, cu infiltraţi, cu oameni plătiţi şi aşa mai departe. Deci combinaţia asta este chestiunea care mi-a atras mie atenţia. Ce va urma după aia? Am auzit discuţii şi eu în după-amiaza aceasta cu privire la faptul că cei care sunt acum în piaţă, cei care au atacat sediile Parlamentului, ale Preşedinţiei nu sunt organizaţi. Acum eu zic că nu e rău că nu sunt organizaţi pentru că nu cred că ar fi bine să îşi găsească un organizator cum ne-am găsit noi în '89, adică un Ion Iliescu care să vină şi să-i organizeze repede şi să le explice el cum stau lucrurile cu înlocuirea comuniştilor de rău cu comuniştii de bine.
Radu Tudor: Deşi asta a asigurat garanţia îndepărtării lui Ceauşescu, chiar a execuţiei lui.
Mugur Ciuvică: Nu ştiu dacă a însemnat garanţia, nu ştiu dacă nu s-ar fi întâmplat că Ceauşescu era deja dus cu elicopterul în momentul în care a intervenit Ion Iliescu. Nu ştiu dacă a fost o garanţie, poate era mai bine fără. Noi ştim sigur ce a fost cu Iliescu şi a fost o înlocuire a eşalonului întâi cu eşaloanele doi şi trei. Şi vă mai spun un lucru care mi s-a părut foarte semnificativ din ce mi-au spus nişte prieteni din zonă, au spus că sentimentul acolo de teamă este, sunt dezorganizaţi, nu e foarte clar ce vor face, dar teama lor este nu de intervenţia Rusiei, cât de intervenţia celor din Transnistria. Au spus că Rusia e oarecum dificil să intervină, dar transnistrenii sunt moldoveni de-ai lor care sunt îmbrăcaţi în civil, cu Kalaşnikovul sub haină şi care se pot foarte uşor, pot foarte uşor trece, pentru că Voronin a blocat accesul românilor în Moldova, dar accesul transnistrenilor n-o să-l blocheze şi e foarte uşor să se infiltreze printre ei şi să creeze panică în diferite locuri sau să deturneze complet chestiunea respectivă sau să se ajungă chiar la lupte de stradă cu nişte oameni foarte bine înarmaţi cum sunt transnistrenii civili, nu armata rusă, nu ştiu care, înarmaţi până-n dinţi şi capabili de...
Sorin Roşca Stănescu: ...într-un stat recunoscut şi partener al Uniunii Europene care este Republica Moldova, avem o presă care este destul de constrânsă, suferă foarte multe constrângeri, o presă semiliberă şi avem o televiziune de stat extrem de puternică...
Petre Roman: Dar complet neliberă.
Sorin Roşca Stănescu: Dar complet neliberă şi avem un an electoral în care se produce frauda pe toate procedurile electorale non-stop...
Mihai Gâdea: Iertaţi-mă! Sunt organizaţii internaţionale care au spus că aceste alegeri au fost în regulă.
Sorin Roşca Stănescu: Ajung imediat. Pot spune ce vor acele organizaţii internaţionale. Ajungem imediat şi la ce au făcut aceste organizaţii şi la ce a spus Solana. Dar începutul e că fraudele au acoperit absolut toate palierele posibile, au fost aşa oameni şantajaţi, cu dosare penale, au fost oameni compromişi şi şantajaţi cu scene cu câte o iubită, cu ceva aruncate pe piaţă, au fost oameni expulzaţi, este un sistem unic în lume probabil în care voturile se numără într-un minister, unde nu mai apare niciun observator. Acolo se adună voturile, acolo se numără totul.
Radu Tudor: Şi acolo se rezolvă şi toate contestaţiile care n-au fost puţine.
Sorin Roşca Stănescu: Sunt voturi multiple făcute de o persoană, cazurile astea sunt nenumărate.
Petre Roman: Vreau să dau lucruri cu care sper să nu creez vreo problemă, care discutam astăzi la telefon cu fostul prim-ministru din Moldova, Valeriu Muranschi, un om de toată isprava, cu care am avut şi am construit lucruri foarte bune. Totuşi sunt nişte lucruri simple. Sondajele au indicat constant că partidul comuniştilor ar obţine 35-36%. Exit-poll-ul făcut de ei, comandat de Voronin, exit-poll-ul dădea 43-44% şi ei ies cu 56.
Sorin Roşca Stănescu: Deci dacă-mi permiteţi să continui. Ei au furat mai mult.
Mihai Gâdea: Aici poate că e o furăciune şi nu cred că cineva de la masa asta are vreo... Problema este, începând cu ceea ce, făcând referire la ce aţi spus dumneavoastră...
Sorin Roşca Stănescu: Observatorii aceia n-au avut acces la nimic, decât au stat în nişte săli.
Mihai Gâdea: Este un stat partener al Uniunii Europene?
Sorin Roşca Stănescu: Da, este.
Mihai Gâdea: Uniunea Europeană până acum n-a observat în parteneriatul ei şi prin organismele de supraveghere că în Republica Moldova sunt încălcări grave...
Sorin Roşca Stănescu: Au observat.
Mihai Gâdea: ...ale drepturilor omului...
Sorin Roşca Stănescu: Au observat.
Mihai Gâdea: ...ale libertăţii presei, ale diferitelor instituţii ale statului?
Sorin Roşca Stănescu: Ba da, de aia sunt ţinuţi în stand-by, de aia Republica Moldova este ţinută în stand-by. Este ţinută în stand-by pentru aceste, nu derapaje, pentru această politică deliberată a lui Voronin, pentru dublul limbaj al lui Voronin, care una spune la Uniunea Europeană şi alta face la Moscova ş.a.m.d.
Mihai Gâdea: Vreţi să vă arăt ce a spus preşedintele României, care este membră a Uniunii Europene, cu privire la Republica Moldova, lucru care l-a enervat foarte rău pe Voronin?
Sorin Roşca Stănescu: Dar nu înainte de a-i da dreptate de data asta preşedintelui României, precis că nu se face vinovat de ce spune Voronin.
Mihai Gâdea: Vreau să vă arăt un fragment extrem de interesant pe care l-am găsit astăzi, o declaraţie extrem de interesantă a preşedintelui României, declaraţia 1 iunie 2006, chiar de la Palatul Cotroceni.
Traian Băsescu: Aş vrea să ştiţi de la mine un lucru pe care îl voi spune atât cât poate fi spus, că România a oferit Republicii Moldova, şefului statului moldovean, şi varianta de a intra odată cu noi în Uniunea Europeană. Unificarea noastră se va face în interiorul Uniunii Europene şi nu altfel.
Mihai Gâdea: Preşedintele României spune că a oferit posibilitatea Republicii Moldova de a intra odată cu noi în Uniunea Europeană. Această posibilitate era un lucru pe care noi îl stabileam?
Sorin Roşca Stănescu: Este o gafă monumentală.
Petre Roman: Este o gafă monumentală pentru că această situaţie nu putea fi realizată sub nicio formă. România a avut parcursul ei şi acest parcurs, fişa de parcurs a îndeplinit-o România şi sub nicio formă nu se putea ca printr-o mişcare de magie să fie schimbată foaia de parcurs şi totuşi rezultatul să fie acelaşi. Absolut imposibil.
Mugur Ciuvică: Noi să zicem merci că am fost acceptaţi noi, şchiopi aşa cum suntem, în Uniunea Europeană...
Petre Roman: Este o declaraţie, eu n-am văzut-o până acum, este o declaraţie iresponsabilă.
Sorin Roşca Stănescu: Absolut.
Mihai Gâdea: Dar asta a fost una dintre declaraţiile care l-au iritat foarte mult pe Vladimir Voronin.
Sorin Roşca Stănescu: Şi a stat iritat din 2006 până în 2009?!
Mugur Ciuvică: A reacţionat şi atunci.
Mihai Gâdea: A reacţionat atunci, au fost mai multe reacţii pe care nu le pot prezenta în această emisiune, însă relaţia Bucureşti - Chişinău, relaţia Guvernului de la Bucureşti şi a preşedintelui de la Bucureşti în raport cu Vladimir Voronin...
Petre Roman: Vă rog nu vă supăraţi, dar concluzia pe care o dă ...
Mihai Gâdea: Că ne vom uni...
Petre Roman: ...numai în Uniunea Europeană şi dacă să zicem că ar exista un vot perfect democratic al unei majorităţi din Republica Moldova, e strict o speculaţie, o ipoteză, mâine are loc un vot democratic sub tutelă internaţională, luaţi-o cum vreţi dumneavoastră, majoritar în favoarea unirii cu România, şi Moldova nu e în Uniunea Europeană, nu ne unim? E o declaraţie de la cap la coadă greşită.
Sorin Roşca Stănescu: Deci suntem în faţa unui proces electoral fraudat, cu rezultate fraudate în mod evident, cu observatori care au orbul găinii, că aşa sunt, aşa au fost şi la noi aceşti observatori, sunt absolut inutili în forma în care are loc acest proces. Nu sunt inutili, sunt ceva rău pentru că ei vin şi legitimează o fraudă. Şi apoi avem această... lumea se revoltă, se revoltă şi datorită aroganţei extraordinare a lui Voronin care a ieşit ieri şi a spus, dom'ne, noi nu tratăm cu societatea civilă, nici nu avem nevoie să tratăm vreo formulă politică cu partidele, noi aranjăm cu câţiva parlamentari şi facem aşa şi-aşa. I-a iritat pe toţi. Iese lumea în stradă, se produc acte de vandalism fără doar şi poate, nu ştim dacă le produc studenţii şi elevii sau instigă chiar câteva elemente provocatoare, pentru că şi asta e o practică... şi vine Solana...
Petre Roman: Ce acte de vandalism au produs tinerii la Timişoara sau la Bucureşti în timpul revoluţiei? Că au luat nişte mese, scaune, am răsturnat o maşină... astea sunt acte de vandalism într-o...
Mihai Gâdea: Uitaţi-vă la imaginile care sunt date în buclă pe televiziunea de stat din Moldova. Alea sunt acte de vandalism?
Petre Roman: Nu, dar aţi văzut acte de vandalism la intrarea pe care am făcut-o noi în fostul sediu al CC, actualmente Ministerul de Interne? În afară de faptul că s-au aruncat din clădire cărţile şi portretele lui Ceauşescu şi operele lui...
Mihai Gâdea: Aici sunt acte de vandalism? De cine sunt făcute?
Petre Roman: De cine sunt făcute?
Mihai Gâdea: Nu cumva pentru a legitima faptul că este o lovitură de stat, aceste imagini pot să fie într-un dosar al lui Voronin care să spună uite...
Petre Roman: Din cauza aceasta declaraţia lui Solana, bunul meu prieten, o găsesc prematură. Trebuie...
Sorin Roşca Stănescu: Iar eu care nu sunt diplomat, o socotesc de-a dreptul tâmpită. O declaraţie periculoasă pentru democraţie.
Mihai Gâdea: Domnul Sorin Roşca Stănescu, eu pot să fac ipoteze, n-am nicio calitate... calitatea mea îmi permite să fac aceste ipoteze. Dacă Solana, aşa cum vedem noi lucrurile, sigur, poate într-o teorie a conspiraţiei, a pus mâna pe telefon şi a spus Vladimir? Da. Javier. Avem o problemă la Chişinău. Cum procedăm? Că totuşi e într-o zonă de influenţă spre Rusia. Păi deocamdată eu aş zice să nu vă băgaţi, e zona noastră. Şi atunci Solana a spus nu e bine ce se întâmplă la Chişinău, dacă ar fi să traduc.
Petre Roman: Nu e posibil. Pentru că există aşa cum s-a spus, deja un parteneriat, un tip de parteneriat între UE şi Republica Moldova. Astea nu sunt minciuni.
Sorin Roşca Stănescu: Eu cred că e un parteneriat care stânjeneşte UE în momentul acesta.
Petre Roman: E un parteneriat care nu poate merge mai departe. Pentru că, pe parcursul ei, Republica Moldova nu se înscrie în criteriile cu care să mergi mai departe, pe foaia de drum. Asta-i problema.
Mugur Ciuvică: Şi chiar dacă s-ar înscrie, cred că-i şi mult cinism în spatele acestei declaraţii. Pentru că până la urmă se ştie bine, UE fără criză vorbesc, digera cu greu valul de intrări în UE din care am făcut în ultima lui parte şi noi cu Bulgaria. Deşi erau şi sunt în continuare probleme de integrare la nivelul ţărilor din care facem şi noi parte, acum a venit şi criza. Ei au cu totul alte preocupări. Din câte am înţeles de la ultimele reuniuni, s-a spus clar, poate nu oficial, că despre extindere nu prea mai poate fi vorba decât eventual Croaţia sau cineva care se poate califica. În nici un caz nu cred că UE s-ar angaja cumva vizavi de Moldova, o ţară mică, complet nesemnificativă pentru ei. Şi atunci probabil că a fost o declaraţie prin care să se detaşeze de chestia asta.
Sorin Roşca Stănescu: Deci suntem de acord. Solana a răsuflat uşurat că se întâmplă şi acte de violenţă la Chişinău...
Mugur Ciuvică: E clar că nu se bagă în chestiunea asta.
Mihai Gâdea: Ceea ce se întâmplă acum la televiziunea din Moldova mie mi se pare un lucru extraordinar. E o poveste pentru copii. Daţi un pic să se vadă.
Petre Roman: Poate e ora copiilor.
Radu Tudor: Să dăm sonorul papagalului de la televizor.
Sorin Roşca Stănescu: Dar dacă domnul Solana a făcut o şmecherie? Dacă a dat această declaraţie pentru a-i lăsa mână liberă lui Voronin să facă vreo nenorocire în noaptea asta şi să se transforme această revoltă într-adevăr în revoluţie? Dacă se întâmplă aşa lucrurile? Dacă e un joc de şah mai inteligent?
Mihai Gâdea: Nu-i totuşi o mişcare greşită...
Sorin Roşca Stănescu: Atunci înseamnă că e o declaraţie tâmpită.
Mihai Gâdea: Nu mă pricep foarte bine la psihologia maselor... Bună seara Victor Ciutacu, însă în momentul în care ştii că în Moldova totul arde, iar la TV dai o astfel de povestire pentru copii, nefăcând referire decât dând imaginile alea în buclă cu vandalismul, nu cumva asta a fost o greşeală fatală a regimului de la Bucureşti în 1989 încercând să ascundă povestea şi dând cântecele?
Sorin Roşca Stănescu: N-are ce să facă. El se ţine cu ghearele de o putere pe care a câştigat-o ilegitim acum. Şi se zgâlţâie această putere sub el. S-a rupt coarda... cum a zis?...
Petre Roman: A întins coarda prea mult şi s-a rupt.
Mugur Ciuvică: Asta-i evident, dar pe de altă parte... apropo de televiziune, am înţeles că astăzi după-amiază a fost o negociere între Voronin şi liderii celor trei partide de opoziţie, în care cei trei lideri ai partidelor de opoziţie au venit cu vreo 4 revendicări, printre care era şi accesul la televiziunea naţională. Singurul punct din alea patru în care Voronin le-a spus nici gând, a fost accesul la televiziune. A zis că discută despre renumărarea voturilor, era o altă chestiune, şi că mai discută despre celelalte. Inclusiv demonstraţia care să nu fie reprimată de forţe de ordine etc. Dar la accesul la televiziune a spus nici gând. Pentru că trebuia să apară papagalul, nu liderii opoziţiei sau reprezentanţi ai oamenilor din stradă.
Victor Ciutacu: Pot să fiu eu patriotul de serviciu din seara asta?
Mihai Gâdea: Vă rog. Am o întrebare totuşi nu ştiu unde-i televiziunea aia, unde e poziţionată, însă Parlamentul... a fost ocupat, Administraţia Prezidenţială a fost ocupată, peste tot oamenii au intrat, la televiziune nu. Ce o fi televiziunea, e un buncăr?
Victor Ciutacu: Dom'ne, eu am o neclaritate. Dincolo de faptul că nu-mi place Voronin, că nu-mi place. Are faţă de fost şef de CAP. Dom'ne, au fost alegeri declarate libere şi corecte de către UE? Au fost. A luat omul cu partidul lui peste 50% din sufragii? Atunci despre ce discutăm?
Mugur Ciuvică: Despre ce spunea domnul Petre Roman înainte să veniţi dumneavoastră.
Victor Ciutacu: Răsturnăm orice rezultat al alegerilor prin demonstraţii de stradă?
Petre Roman: Cei de-acolo care protestează pentru că alegerile au fost fraudate, ei n-au nici un cuvânt, ei nu există?
Victor Ciutacu: Ei protestează pentru că alegerile au fost fraudate.
Petre Roman: Noi de-aici putem să credem ce credem...
Victor Ciutacu: Observatorii spun că nu au fost fraudate.
Petre Roman: Nu mă interesează.
Mugur Ciuvică: Observatorii nu sunt judecători în chestiunea asta. Sunt doar observatori, cum le spune şi numele.
Victor Ciutacu: Staţi un pic. Voronin a fost de acord cu renumărarea voturilor. Dacă iese iar?...
Sorin Roşca Stănescu: Păi le numără tot în ministerul acela, aceiaşi oameni.
Mugur Ciuvică: Şi le renumără tot pe alea furate, pentru că în ultimul an s-a vorbit acolo...
Victor Ciutacu: Şi atunci facem manifestaţii până se predă Voronin?
Sorin Roşca Stănescu: Nu, atunci Voronin ar trebui să refacă alegerile.
Mugur Ciuvică: E una din cerinţele oamenilor de-acolo.
Sorin Roşca Stănescu: Să facă alegeri corecte.
Mugur Ciuvică: Şi cu acces la televiziune a opoziţiei care nu a putut să-şi facă nici un fel de campanie electorală...
Victor Ciutacu: Bun. Anomaliile sunt anomalii. Dar eu vă întreb dacă un rezultat al unui vot declarat de organismele internaţionale drept legal şi corect, poate fi sau este moral...
Mihai Gâdea: Doar o secundă, domnilor. Avem o legătură cu corespondentul nostru de-acolo. Bună seara, Mădălina. Avem imagini de-acolo. Noi vedem cu ajutorul agenţiei de presă Reuters imagini din faţa Parlamentului. Ceea ce noi vedem sunt nişte flăcări. Nu vedem câţi demonstranţi sunt, dacă sunt forţe de ordine. Care-i atmosfera?
Reporter: Nouă nu ni s-a permis accesul în zona respectivă, sunt forţe de ordine care păzesc acea stradă care dă în zona unde manifestanţii au incendiat. Lucrul ăsta se întâmplă de dimineaţă, doar că flăcările au luat amploare. Sunt mulţi militari grupaţi în spatele clădirii Parlamentului, această clădire a fost devastată astăzi, au fost aruncate foile, scaunele, mesele, calculatoarele. Primele două etaje ale clădirii sunt arse, în continuare se scandează lozinci anticomuniste, dar văd că se grupează din ce în ce mai mulţi poliţişti. Azi au fost destul de puţini, pe parcursul întregii zile, de câte ori au încercat să intervină protestatarii au fost oarecum provocaţi. De aceea, într-un moment au decis că ar fi mai bine să stea deoparte şi să-i lase pe protestatari să-şi facă...
Mihai Gâdea: Numărul demonstraţilor s-a diminuat odată cu căderea serii? Au fost tot felul de zvonuri care au fost răspândite la Chişinău, că odată cu venirea nopţii există o ofensivă pregătită de Voronin, una puternică şi nemiloasă. Au fost oamenii intimidaţi de aceste zvonuri care au circulat azi la Chişinău?
Reporter: Practic, aceiaşi oameni de la prânz sunt aici în faţa clădirii Parlamentului. Oamenii nu au plecat acasă şi în nici un caz nu s-au lăsat intimidaţi nici de forţele de ordine, dar nici măcar de liderii opoziţiei care la un moment dat au apărut aici, le-au cerut tinerilor să renunţe la aceste violenţe şi pur şi simplu să părăsească zona pentru că vor încerca să ajungă la un acord cu Vladimir Voronin. Pe de altă parte, aceste zvonuri despre care vorbeai, cum că în această noapte s-ar putea interveni cu armele, am auzit şi noi aceste zvonuri, au auzit şi oamenii de-aici, protestatarii. Nu ştiu cât de sigure sunt pentru că pe parcursul întregii zile am avut informaţii contradictorii, zvonuri răspândite cu intenţie sau fără, dar foarte puţine informaţii confirmate de autorităţi.
Mihai Gâdea: Pentru moment mai am o întrebare, vom reveni la tine şi-ţi mulţumesc pentru faptul că eşti acolo. Vreau să te întreb, există tot felul de zvonuri cu privire la numărul morţilor şi răniţilor la această oră. Ai vreo informaţie oficială sau pe surse cu privire la acest aspect?
Reporter: Oficial am primit din partea Ministerului de Interne pe la ora 15:00 cum că ar fi doi reprezentanţi ai ministerului morţi. Mai ştim dintre alţi jurnalişti prezenţi aici, la Chişinău, că ar fi văzut un alt tânăr care ar fi murit în confruntarea cu forţele de ordine. Pe de altă parte, am mai întrebat poliţiştii şi trupele speciale de-aici dacă ştiu despre numărul morţilor. Spuneau că în ceea ce-i priveşte nu ştiu despre victime, dar pot să-mi spună că răniţi în rândul Ministerului de Interne sunt peste 50 şi că probabil cam acelaşi număr este şi în rândul tinerilor protestatari. Însă pentru că acest protest durează de azi-dimineaţă de la ora 10:00, cred că bilanţul a crescut. Pentru că e absolut evident, situaţia a scăpat de sub control, au recunoscut asta şi liderii opoziţiei, cei care practic au fost organizatorii acestui marş. Ieri spuneau că vorbesc de un marş de protest paşnic, prin care doreau să-şi exprime nemulţumirea faţă de felul în care au fost tratate aceste alegeri parlamentare.
Mihai Gâdea: Vladimir Voronin cere ajutorul Occidentului pentru reinstalarea ordinii în ţară, iar ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti a fost chemat la Chişinău. Despre gestul acesta, conotaţia gestului vom vorbi imediat. De asemenea Voronin a afirmat despre manifestanţi că sunt o mână de fascişti beţivi, care încearcă să comită o lovitură de stat. Suntem în legătură telefonică cu Valentin Stan. Bună seara.
Valentin Stan: Bună seara.
Mihai Gâdea: Cu ce avem de-a face la Chişinău în acest moment? Aţi văzut mai devreme ceea ce se întâmplă, avem imagini din timpul zilei de azi, avem imagini din Piaţa Universităţii, iar pe zona cea mai mare a ecranului aţi văzut, acestea sunt imaginile difuzate de televiziunea de stat din Moldova. Desene animate. Cu ce avem de-a face în toată această chestiune?
Valentin Stan: Înainte de a vă spune cu ce cred eu că avem de-a face daţi-mi voie să vă spun cu ce cred că avem de-a face pe televiziunile din România. Pentru că ceea ce se întâmplă acum, în pofida unor opinii ce se pot exprima în virtutea libertăţii la exprimare, dincolo de tot ceea ce înseamnă viziunea noastră în legătură cu exercitarea acestui drept, ceea ce se întâmplă acum face parte dintr-un joc ce va produce în numai câteva zile daune extrem de mari României. Şi vreau să spun, mă despart aici în evaluări de prietenul meu Mugur Ciuvică, îi spun unui jurnalist a cărei opinie o preţuiesc foarte mult, cum este Sorin Roşca Stănescu, îi spun că a făcut erori teribile pe ecranul televizorului în ultimele ore, nu mă refer numai la „Sinteza Zilei" şi salut punctul de vedere al prietenului meu Victor Ciutacu.
Mihai Gâdea: Vreţi să ne spuneţi care-i punctul dumneavoastră de vedere?
Valentin Stan: Asta o să fac. Domnul Mihai Gâdea, hai să vă spun o snoavă. Înainte vreau să mă adresez în primul rând domnului Petre Roman, un om care a fost prim-ministru într-o anumită epocă din ţară şi-i doresc să revină în această înaltă demnitate pentru că a ştiut să apere interesele naţionale. Mai înainte aţi prezentat o snoavă. Şi anume cum că domnul Voronin ar fi povestit că, prin 1992, România a împins Moldova în războiul transnistrean, chestie negată cu indignare de domnul Snegur. Aşa aţi făcut?
Mihai Gâdea: Aşa am făcut.
Valentin Stan: Bun. Acum mă adresez exclusiv domnului Petre Roman. Domnule Roman, dumneavoastră ştiţi că în perioada aceea, şi ca urmare a unei poziţii de care românii încă nu ştiu nimic, Chişinăul a fost sfătuit de la Bucureşti să nu folosească acele canale diplomatice care duceau problema transnistreană la (...) şi ONU, pregătind practic în acest fel o reacţie a Chişinăului lipsită de sprijinul Bucureştiului şi lipsită de ajutorul pe care ar fi putut să-l dea atunci forurile internaţionale, ori conflictul în Transnistria devenea atunci inevitabil. România ştiţi bine, că din 1991 încoace, ar fi trebuit să fie sfătuitorul Moldovei. Dacă România nu a fost aşa, sfătuitorul care trebuia să fie şi Moldova a greşit după aceea, uitaţi-vă atent la declaraţiile domnului Voronin... Eu am aici în faţă transcriptul unei conferinţe de presă din 2005 25 septembrie, a domnului Traian Băsescu alături de domnul preşedinte Voronin, în care Traian Băsescu îl pune într-o situaţie extrem de delicată pe Voronin când îi spune citez: „în 1992 s-a retras de la masa tratativelor în problema transnistreană România". Băsescu îşi cere scuze pentru asta, domnule Petre Roman. Ceea ce-i o teribilă eroare. România nu s-a retras niciodată din aşa-zisele negocieri din 1992. E o încercare de a asimila un act de politică externă ce nu a avut nicio legătură cu voinţa României. A fost rezultatul unei presiuni a Moscovei în bună înţelegere cu Chişinăul. Şi acest act atunci era o fatalitate istorică din care noi am ieşit, dar care nu poate fi imputat României. Traian Băsescu îl pune în seama României pentru a lovi în guvernanţii ţării de atunci. Ştiţi ce spune Traian Băsescu, domnilor? Şi poate v-a scăpat acest lucru, pe 31 martie 2009? Şi suntem pe site-ul oficial, discursul preşedintelui Traian Băsescu susţinut în deschiderea şedinţei comune a celor două Camere ale Parlamentului cu prilejul aniversării a 5 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică. Citez de-aici: „Dacă anul acesta se împlinesc 60 de ani de la înfiinţarea NATO, trebuie să ne reamintim că tot în acest an se împlinesc 70 de ani de la semnarea pactului dintre cele două totalitarisme, tratatul Ribbentrop-Molotov pe care istoria l-a condamnat demult, dar ale cărei consecinţe nu au fost toate depăşite". Ce caută această frază pe 31 martie într-o adresă către Parlament, ce comemora 60 de ani de la înfiinţarea NATO? Ce caută asta aici? Şi acum avem jurnalişti, inclusiv de la Antena 3, şi vă pot da file-ul audio, nu vreau să dau numele jurnalistului, o să vi-i spună domnul Sorin Roşca Stănescu, mi se pare că au fost împreună în emisiune, care spune aşa: „Moldova este a noastră şi sper că ceea ce se întâmplă acum în Moldova e şi mâna României". La acest moment, teoria cea mai solidă... am spus că aceasta este şi mâna României. Ce se întâmplă în Moldova acum...
Mihai Gâdea: Domnule Stan, o astfel de afirmaţie în mod evident este aberantă, dacă nu fix cretină. Vreau să vă întreb însă altceva. În momentul de faţă aţi spus că vă despărţiţi de opiniile spuse mai devreme de distinsul domn Mugur Ciuvică, de domnul Sorin Roşca Stănescu. Pentru care motiv? Credeţi că în momentul de faţă nu avem de-a face cu o revoluţie pe bune în Republica Moldova, comunismul ar putea fi răsturnat de aceste evenimente şi...
Mugur Ciuvică: Cu o revoltă. Cam asta a fost ideea, nu cu o revoluţie, pentru că spunea domnul Sorin Roşca Stănescu...
Mihai Gâdea: O revoltă care ar putea pregăti o revoluţie. O eventuală revoluţie.
Valentin Stan: În nici un caz nu-i o revoluţie şi dacă e o revoltă, nu e revolta poporului moldovean. Domnul Mihai Gâdea, la acest moment avem deja reacţii oficiale ale Rusiei la cel mai înalt nivel, care continuă seria acuzaţiilor lui Voronin cu privire la faptul că acum în Moldova asistăm la provocări. Provocările nu sunt din interior. Vă informez că ceea ce s-a întâmplat...
Mihai Gâdea: Acum ce vreţi să spună Moscova? Moscova în mod evident ar fi interesată ca Voronin să rămână preşedinte, nu?
Valentin Stan: Nu. Din nefericire, Moscova are cu totul alt obiectiv aici. Iar ceea ce spune Solana, domnule Sorin Roşca Stănescu, este ceea ce trebuie să spunem şi noi. Orice violenţă la ora actuală la Chişinău, indiferent că ea e proferată, acţionată, împinsă spre maxim sub faldurile drapelului moldovean sau sub faldurile drapelului românesc, este o piatră la temelia acelei teorii a conspiraţiei vânturate constant de liderii separatişti transnistreni care au afirmat mereu că ceea ce se întâmplă, de tipul acesta în Moldova, este mâna României. Şi am avut această secvenţă la indigo în 2002, pe vremea aceea, domnul Roşca, de la Frontul Popular se afla în fruntea unor astfel de revolte. Acele revolte s-au încheiat cu o întărire a comuniştilor în Moldova. Şi vă informez, domnule Sorin Roşca Stănescu, toate rapoartele pe masa Consiliului Europei după 2002, când am avut acele revolte pentru limba românească în Moldova, toate rapoartele Consiliului Europei au condamnat pe liderii acelor revolte în stradă. I-au numit extremişti de dreapta. Occidentul ştie exact ce se întâmplă acum în Moldova, este o mişcare care se bazează pe o anume saturaţie a oamenilor obişnuiţi care nu mai vor comunism. Putem înţelege asta. Dar faptul că au aşezat aceste „revolte" în prima linie provocatori capabili să urce drapelul românesc pe clădirea Parlamentului, capabili să vandalizeze instituţii ale statului, astea toate nu puteau decât să oblige UE la reacţia pe care au avut-o. Salut MAE care a mers exact pe drumul pe care trebuia să meargă. Au urmat poziţia exprimată de Solana. Şi bătălia pe care România trebuie s-o ducă la ora actuală, inclusiv în presă, şi spun asta recunoscând dreptul presei...
Petre Roman: Pot să intervin?
Mihai Gâdea: Doar o secundă. Cu siguranţă că puteţi interveni. Aţi spus o serie întreagă de lucruri la care sunt interesat să aflu şi părerea celor din studio. Este o chestiune pe care aş vrea s-o pun în discuţie. Lucrurile care au fost spuse de domniile voastre şi de domnul Valentin Stan sunt chiar într-o contradicţie sau ele ar putea fi complementare? Pentru că există o revoltă în mod evident a unor tineri care cred că sunt extrem de sinceri în demersul lor. Iar pe de altă parte s-ar putea să fie nişte provocatori care au făcut toate acele elemente la care dumneavoastră faceţi referire şi spuneţi că ar putea să se întoarcă împotriva acelora care fac aceste lucruri. Şi anume, dincolo de aceşti tineri, şi spunea un jurnalist din Moldova, al cărui frate a fost arestat astăzi, că a văzut printre manifestanţi oameni care s-au infiltrat, nu erau dintre manifestanţi, nu erau de vârsta lor şi care au început să recurgă la acte de vandalism. Nu cumva ar putea să facă lucrul ăsta tocmai pentru a compromite revolta tinerilor în faţa unei presupuse fraudări a alegerilor? Domnul Mugur Ciuvică.
Mugur Ciuvică: Cu siguranţă ar putea şi asta aş vrea să-i spun şi eu domnului Valentin Stan. Ce spune dânsul presupun că e foarte corect, eu n-am expertiza necesară pentru a valida ceea ce a spus dânsul. Dar dânsul cunoaşte foarte bine chestiunile astea, oficiale, şi care ţin de relaţii internaţionale. Eu nu. Eu comentez ceea ce văd şi comentez câteva informaţii pe care le am. Eu nu cred că băieţii ăia care sunt în stradă acum la Chişinău, se uită la Antena 3 şi sunt influenţaţi într-un fel sau altul de ce spune Mugur Ciuvică. Mugur Ciuvică spune ceea ce vede şi ceea ce crede. Sigur că un diplomat ca ministrul nostru de Externe, Cristian Diaconescu, ca Solana, cum sunteţi şi dumneavoastră, poziţionându-vă într-o zonă oficială, discutaţi altfel despre chestiunea asta. Dar Mugur Ciuvică spune ce vede fără să fie îngrădit de chestiunea că poate fi interpretat sau nu ca o provocare. Eu nu pot să mint. Că m-a chemat aici domnul Mihai Gâdea să spun ce cred. Şi eu cred că-i o revoltă spontană, o revoltă care sigur că a degenerat. Sigur, poate au fost infiltraţi, poate şi tinerii aceia, că sunt foarte mulţi, puşti de nici 20 de ani s-au înfierbântat şi ei, sigur că pot fi repercusiuni, dar asta nu mai e problema mea. Problema mea e să comentez ceea ce se întâmplă la ora actuală în Chişinău.
Mihai Gâdea: Domnul Petre Roman?
Petre Roman: Eu am pledat chiar azi pentru a încerca să înăbuşim în faşă orice tentativă de a acuza România. Am pledat încă din momentul în care a ieşit acel cercetător rus şi am spus care sunt probele, care sunt forţele acelea româneşti. Însă nu pot fi de acord cu domnul Valentin Stan care ne îndeamnă să închidem ochii, să ne prefacem că nu există ce-i acolo. Dom'ne, feriţi-vă de orice. Păi cum adică, eu pot să închid ochii faţă de un regim care e european, cât sunt eu musulman? Iertaţi-mi comparaţia. Nu se poate aşa ceva. De prea multă vreme suntem într-un joc în care sunt oameni a căror soartă ne interesează. Nu ne interesează soarta celor de-acolo?
Mugur Ciuvică: Pe mine nu mă interesează foarte mult. Dar pot să comentez ce se întâmplă.
Mihai Gâdea: Luăm o scurtă pauză de publicitate, domnul Valentin Stan v-aş ruga să rămâneţi cu noi. Domnul Roman, a doua oară, nu aveţi puloverul acela roşu...
Petre Roman: Nu sunt acolo. Că dacă ar fi să trăiesc a doua oară ar trebui să fiu acolo.
Mihai Gâdea: E o noapte extrem de interesantă. Vom vedea dacă vor interveni sau nu, dacă Moscova se va băga în chestia asta sau nu...
Petre Roman: Moscova s-a băgat deja.
Victor Ciutacu: Dacă iese, e revoluţie. Dacă nu iese a fost lovitură de stat.
Petre Roman: Dacă e lovitură de stat înseamnă că are succes.
Valentin Stan: O lovitură de stat înăbuşită în faşă.
Mihai Gâdea: Puteţi intra şi pe forum să vă spuneţi punctele de vedere. Vă aştept, revenim...
Petre Roman: De ce Rusia este atât de dramatic de implicată şi de interesată în soarta ruşilor care sunt în afara graniţelor Federaţiei Ruse? Şi face un caz teribil pe chestia asta.
Mihai Gâdea: Cum a făcut în Georgia.
Petre Roman: Cum a făcut în Estonia, în Letonia, în Lituania, în Ucraina. În Ucraina din ce în ce mai tare.
Mihai Gâdea: Publicitate, revenim! Ne-am întors la „Sinteza Zilei". Domnul Valentin Stan, domnul Petre Roman zicea că ce ar trebui să facem? Să ne legăm la ochi?
Valentin Stan: Îl iubesc pe domnul Petre Roman şi o ştie foarte bine...
Mihai Gâdea: E o declaraţie pe care cred că preşedintele ar fi vrut s-o consemneze, dar...
Valentin Stan: Îl iubesc pe domnul Petre Roman mai ales că a avut puterea, curajul şi înţelepciunea să ne înveţe democraţia pe vremea când niciunul din noi nu ştia ce-i aia, într-un moment foarte critic pentru destinele ţării. Vreau să-i spun domnului Petre Roman următorul lucru. Nici o clipă nu mi-am imaginat că aş putea să vă fac eu dumneavoastră, domnule prim-ministru, recomandarea de a închide ochii la ce se întâmplă undeva în lume. Mai ales în Moldova. Nu. Eu am fost întotdeauna pentru ca libertatea de exprimare să fie absolută, mai ales pentru presă, pentru oamenii care au un cuvânt de spus. Nu. Ideea este da, să vorbim, dar atenţie... să vă dau un exemplu de libertate de exprimare.
Sorin Roşca Stănescu: Dar mai daţi-i şi dreptul la replică.
Valentin Stan: Eu pot să tac, domnule Sorin Roşca Stănescu. Răspund la întrebarea domnului Mihai Gâdea. Deci îi spuneam domnului Petre Roman că la un moment dat, în virtutea exprimării dreptului cu pricina, prestigioasa publicaţie americană Times a publicat un articol despre desacralizarea Coranului la Guantanamo. Au fost demonstraţii în toată lumea islamică, interesele americane au fost foarte afectate, era o instituţie de presă importantă, practic au murit oameni în acele demonstraţii, interesele americane afectate şi s-a descoperit după aceea că... de fapt Newsweek a publicat, mă scuzaţi, nu Times, Newsweek a publicat acel lucru, şi-a cerut scuze după aceea, era o eroare şi în conferinţele de presă la Casa Albă, purtătorul de cuvânt oficial a încercat să explice Newsweek că ar trebui să facă ceva pentru a remedia acest lucru însă a fost foarte atent să nu încalce libertatea de exprimare a presei. Exemplul pe care vi-l dau este în legătură cu faptul că libertatea de exprimare trebuie să fie absolută. Ceea ce spuneam eu, atenţie, s-ar putea câteodată, noi, dacă avem un crez, o idee, dacă suntem apropiaţi de moldovenii de dincolo de Prut, dacă vrem să facem ceva pentru ei să fim atenţi. Pentru că domnul Sorin Roşca Stănescu şi mă opresc pentru că bănuiesc că vrea să-mi spună ceva, zicea adineauri că ce a făcut domnul Solana e o tâmpenie. Nu. Ce a făcut Solana nu-i o tâmpenie. A făcut ce trebuie să facă, pentru că domnul Solana, spre deosebire de dumneavoastră, chiar trebuie să gestioneze un focar ca acela. Şi de aceea eu susţineam ideea că trebuie să fim atenţi. Şi uitaţi-vă la domnul Victor Ciutacu ce spunea mai înainte şi nu spunea aiurea. La ora actuală şi dumneavoastră, şi eu, şi domnul Mihai Gâdea, şi domnul Petre Roman avem oarece informaţii cu privire la trucarea alegerilor. Vă informez însă că bunul dumneavoastră prieten Traian Băsescu după alegerile din 2004, dacă nu chiar în timpul lor, a ţipat pe 10 voci că au fost trucate alegerile. Ce-ar fi fost atunci dacă nişte băieţi din lumea largă ar fi luat de bun ce zice domnul Traian Băsescu şi s-ar fi poziţionat faţă de România exact aşa cum spunea domnul Traian Băsescu, că trebuie să se poziţioneze lumea. Vă informez că aceşti observatori care au fost în Moldova şi care sunt în toate alegerile din lume, au anume condiţie, sigur, s-ar putea să nu ştie tot, s-ar putea să fie uşor păcăliţi, însă condiţia lor trebuie respectată. Pentru că din momentul în care plecăm de la premisa ab initio, că tot ce se întâmplă în materie de proces electoral este trucat într-o ţară ca Moldova, din momentul acela nu mai avem nevoie de misiuni acolo. Şi vă informez, domnule Sorin Roşca Stănescu, în Moldova există o misiune OSCE. Există o misiune a UE. Tot ce vedeţi acum se monitorizează. Şi plecând de la formulări de tipul a ceea ce avem acum pe media - şi e OK să fie aşa, e libertate de exprimare - dar şi plecând de la anumite derapaje ale unor lideri politici de tipul a ceea ce v-am arătat eu acum, în 2002 faţă de ce s-a întâmplat în Moldova au fost exprimări în rapoarte puse pe masa Consiliului Europei de către raportori occidentali. Doamna (...) de pildă. Puteţi găsi documentul, eu vi-l pot arăta, domnule Sorin Roşca Stănescu. În astfel de rapoarte s-a acreditat ideea că România s-a amestecat în treburile interne ale Moldovei. Este inutil să vă spun ce periculos este acest lucru, mai ales că teza separatismului transnistrean asta este. Dorim ca acest separatism să înflorească? Atunci facem exact aşa.
Mihai Gâdea: Domnul Sorin Roşca Stănescu, vă rog.
Sorin Roşca Stănescu: Domnul Valentin Stan atâta m-a informat, încât ar trebui să-i răspund în vreo trei emisiuni. O să fiu cât mai scurt. De data asta suntem în totală contradicţie. Şi cu dumneavoastră şi cu domnul Victor Ciutacu. Acolo nu are loc în acest moment o revoluţie. Şi n-am spus niciodată acest lucru. Acolo are loc o revoltă. Acea revoltă, cu certitudine nu este revolta unor grupuri extremiste, nu e revolta unor grupuri naţionaliste sau mai ştiu eu cum. Nu-i revolta unor grupuri violente, e revolta unor studenţi, a unor elevi, a unor tineri, a unor oameni care au trăit într-o generaţie care a avut contact cu valorile Occidentului, cu valorile lumii libere şi care înţelege că aceste alegeri au fost trucate. Aceste alegeri au fost viciate şi trucate cap-coadă. Există mult prea multe informaţii de acest fel, există mult prea multe probe pe care partidele de-acolo le pun pe masă, pentru a ne îndoi de acest lucru. Am mari îndoieli în legătură cu aceşti observatori, cu statutul acestor observatori, cu rostul acestor observatori pentru că şi în România s-au petrecut lucruri grave, cu observatori. Acum, ne pregătim pentru o noapte grea, pentru că discursul domnului Voronin cuprinde cuvinte ca vandalism, anchetă, dezvăluiri, măsuri, acţiuni bine organizate, oameni bine plătiţi, fascişti etc.
Mihai Gâdea: Şi chiar lovitură de stat.
Sorin Roşca Stănescu: Avem deja elemente ale stării de necesitate, pentru că au fost închise graniţele iar dacă domnul Voronin va răspunde violent acestei manifestaţii probabil că vom avea victime şi probabil s-ar putea să se transforme într-o revoluţie. Deci lovitură de stat în varianta domnului Voronin, revoluţie tot în varianta domnului Voronin dacă va face victime.
Victor Ciutacu: Domnul Sorin Roşca Stănescu, dar de ce trebuie să-i cred pe cuvânt de onoare pe liderii partidelor de opoziţie? Doar pentru că Voronin îmi este antipatic?
Mugur Ciuvică: Dar n-au nicio treabă aici liderii partidelor de opoziţie.
Victor Ciutacu: Domnul Sorin Roşca Stănescu invocă probele prezentate de partidele de opoziţie. În orice scrutin, opoziţia acuză fraudarea alegerilor.
Sorin Roşca Stănescu: Domnul Victor Ciutacu, aici nu-i vorba de probe. Aici e vorba de lucruri dovedite, de mecanisme.
Petre Roman: Erau şi dovedite lucrurile astea. N-au zis să îi credem...
Victor Ciutacu: Unde le-au dovedit, domnul Petre Roman?
Petre Roman: Acolo, la ei.
Radu Tudor: Au prezentat dovezi. Liste cu sute de morţi care au votat...
Mugur Ciuvică: Pe de altă parte, revolta asta nu-i pornită de la partidele de opoziţie. Ele au fost surprinse, partidele de opoziţie, şi au şi declarat. Şi s-a văzut. N-au nicio treabă. Partidele de opoziţie probabil că încearcă acum să se agaţe de revolta asta ca să câştige ceva de pe urma ei.
Victor Ciutacu: Ne cunoaştem de prea multă vreme. Tu crezi că din 6 inşi iese un foc mare la Parlament şi la Preşedinţie?
Mugur Ciuvică: Iese.
Victor Ciutacu: Nestimulat de nimeni?
Mugur Ciuvică: În cazul ăsta a ieşit.
Victor Ciutacu: Dă-mi voie să nu cred.
Mugur Ciuvică: Partidele de opoziţie din informaţiile mele n-au nicio legătură cu izbucnirea revoltei.
Petre Roman: Dacă este să vorbim pe panta pe care ne invită domnul Victor Ciutacu, şi anume a speculaţiilor, îi dau...
Victor Ciutacu: Exprim o părere.
Petre Roman: Nu, nu mai e o părere. E o speculaţie. Îţi dau...
Victor Ciutacu: Speculaţia este că s-au fraudat alegerile. Deocamdată oficial nu s-au fraudat alegerile. Îmi pare rău.
Petre Roman: Pot să vorbesc?
Victor Ciutacu: Da.
Petre Roman: Bun. Mai înainte era o insinuare care era foarte departe de orice dovadă. Acum există o suspiciune care are totuşi o bază. Şi anume, o repet acum, sondajele de opinie au arătat în mod constant că partidul comuniştilor a luat 35-36%. Bun. Exit-poll-ul organizat de comisia lui Voronin a dat 43-44%. Şi în final ies 56%.
Victor Ciutacu: Sondajele au dat la europarlamentare că PD-L ia 47-48%. A luat 33%.
Petre Roman: Am luat de la 35 la 56.
Victor Ciutacu: Numai că făcea exit-poll-ul domnul Vântu. Cam aia-i diferenţa. De ce la moldoveni totul trebuie să fie suspectat, şi la noi nu?
Petre Roman: Asta nu-i o suspiciune, e o succesiune de realităţi.
Victor Ciutacu: Aşa a fost şi în România. Au fost fraudate alegerile în România din motiv că nu se pupa exit-poll-ul cu sondajele din campanie?
Petre Roman: Am avut pe cineva care a declarat că alegerile au fost fraudate. Înainte de a le câştiga.
Sorin Roşca Stănescu: O succesiune de realităţi este, de pildă, faptul că acolo, printr-o lege făcută de domnul Voronin, opoziţia nu a avut voie să se coalizeze înainte. Una. Doi, tot printr-o lege dată de domnul Voronin...
Victor Ciutacu: Domnul Sorin Roşca Stănescu, alege Parlamentul, iertaţi-mă, nu Voronin singur...
Petre Roman: Sunt multe Parlamente în lumea asta. Şi Marea Adunare Naţională era Parlament.
Victor Ciutacu: Era Parlamentul legal al României.
Sorin Roşca Stănescu: Tot printr-o lege aberantă...
Petre Roman: Şi atunci ce facem, hai să ne întoarcem la acela.
Victor Ciutacu: Nu. S-au organizat alegeri...
Petre Roman: Întâi n-au fost alegeri. Întâi a fost o revoluţie.
Victor Ciutacu: În Moldova de peste Prut s-au organizat alegeri. Un regim politic se dă jos prin alegeri libere, nu prin forţa străzii. Asta încerc să vă spun. Nu că-mi este drag de Voronin.
Petre Roman: Numai că e imposibil să dai jos un regim prin alegeri dacă alegerile n-au fost corecte.
Sorin Roşca Stănescu: Şi libere.
Mugur Ciuvică: Şi în Venezuela...
Victor Ciutacu: De unde ştim că nu sunt corecte, oameni buni? Că aşa spune opoziţia?
Petre Roman: Nu, aşa spun protestatarii.
Victor Ciutacu: Păi spun protestatarii. E dreptul lor.
Sorin Roşca Stănescu: Domnul Victor Ciutacu, în ce ţară liberă poţi să te duci la vot şi să votezi pentru 14 inşi sau pentru 9, pentru 5? Legal. Unde s-a mai pomenit?
Victor Ciutacu: În România, domnule Sorin Roşca Stănescu.
Sorin Roşca Stănescu: Nu, nu. Legal.
Petre Roman: Domnul Victor Ciutacu nu-i scepticul de serviciu, e provocatorul de serviciu.
Sorin Roşca Stănescu: Da, e provocator.
Victor Ciutacu: Sunt unealta kaghebistă a lui Voronin. Dacă n-am prins pe lista scurtă alături de domnul Sorin Roşca Stănescu, măcar pe aia lungă să mă calific.
Mihai Gâdea: Domnul Radu Tudor, ce înseamnă că preşedintele Voronin a chemat ambasadorul de la Bucureşti la Chişinău?
Radu Tudor: Înainte de acest incident s-a produs un alt incident, respectiv ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti a fost convocat la MAE pentru o discuţie cu ministrul Cristian Diaconescu şi ambasadorul Republicii Moldova a refuzat să se prezinte la MAE din România. Pentru o discuţie privind situaţia de la Chişinău şi a responsabilităţii autorităţilor Republicii Moldova faţă de cetăţenii români care se află în momentul de faţă pe teritoriul Republicii Moldova. Şi e vorba de reprezentanţii legali, ambasadă şi alţii, plus acele persoane care au venit să voteze.
Victor Ciutacu: Dar ce prevede statutul diplomatic? Ai voie să nu te prezinţi la o convocare?
Radu Tudor: Nu, eşti obligat să te prezinţi, drept pentru care a fost chemat la Chişinău ambasadorul. E vorba de o doamnă ambasador. Ceea ce contează în momentul de faţă la Chişinău este cât timp Moscova îl mai ţine în braţe pe Voronin? Omul ăsta este omul Moscovei sută la sută şi am să vă dau două argumente. Unu. Este general-maior în rezervă, în rezerva de cadre a Ministerului de Interne a Federaţiei Ruse, grad pe care l-a obţinut în 1991 în vremea URSS, doi, este un fost ministru de Interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, care răspundea direct de Moscova, are cetăţenie rusă şi pe omul acesta în continuare, pe generalul-maior Voronin îl putem considera în continuare într-o misiune ordonată la Chişinău. Şi ceea ce contează în momentul de faţă este cât timp îl mai ţine Moscova în braţe? Dacă Moscova îşi ia braţele şi mâinile de pe Voronin, revoluţia la Chişinău va învinge şi oamenii aceia care sunt în stradă o să aibă o satisfacţie să vadă comunismul înlăturat. Dacă Moscova se va ambiţiona, Doamne fereşte, s-o facă militar, cum a făcut-o în Georgia, trupele din Transnistria sunt la 100 km de Chişinău şi sunt trupe ruseşti, dacă se va ambiţiona Moscova să ţină în continuare prin forţă un regim comunist şi pe Voronin la Chişinău vom avea vărsare de sânge foarte curând.
Mihai Gâdea: Auziţi domnul Valentin Stan care sunt riscurile.
Valentin Stan: Da. Vreau să-l asigur pe prietenul meu Radu Tudor că nimic din toate astea nu se va întâmpla. Veţi vedea de mâine ce linişte va fi în Moldova. Însă, sigur, vor începe dosarele...
Mihai Gâdea: Chiar de mâine?
Valentin Stan: Chiar de mâine. Veţi vedea nişte dosare. Pentru toţi cei care într-un fel sau altul au fost implicaţi în aceste activităţi şi le aduc aminte colegilor de panel că liderii partidelor liberale deja s-au pronunţat. Au explicat. Ei au iniţiat aceste demonstraţii, însă culmea, s-au disociat toţi de ceea ce s-a întâmplat în materie de provocare şi acţiuni violente. Şi domnul Chirtoacă, şi domnul Filat (...) au spus, atenţie, noi ne-am retras, noi am încercat să le spunem să nu acţioneze violent. Le-am spus tinerilor să nu se lase implicaţi în toate aceste acţiuni. Liderii politici ai forţelor democratice din Moldova cunosc pericolul acesta. Este foarte interesant însă că noi aici în România, unde sigur, suntem liberi şi ne putem exercita dreptul la exprimare, suntem uşor anesteziaţi vizavi de marile probleme cu care se confruntă aceşti oameni în Moldova. Suntem uşor anesteziaţi la faptul că acolo se joacă, atenţie, un balet diplomatico-politic extrem de gingaş. Noi declarăm că Moldova e a noastră, îi susţinem pe democraţii de-acolo, eventual...
Radu Tudor: Cine a declarat, domnul Valentin Stan, că Moldova e a noastră?
Valentin Stan: Dumneavoastră ar trebui să ştiţi, că-i colegul dumneavoastră.
Radu Tudor: Domnule, e un oltean naţionalist care are dreptul şi el la opinie. Dar nici un oficial român nu a declarat că Moldova e a noastră.
Valentin Stan: Categoric. Şi eu ce-am spus? Avem dreptul la opinie, însă atenţie ce facem cu ea. Şi acum, să vă spun apropo de ce ziceaţi despre ambasador. Da, avem dreptul să ne exprimăm opinia. Ce facem cu ea? Rechemarea ambasadorului Moldovei la Bucureşti are mai multe valenţe politico-diplomatice decât aţi enunţat dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Este primul pas într-o reacţie politică extrem de dură şi de gravă a Chişinăului faţă de Bucureşti. Iar treaba asta atenţie, ne creează nouă prejudicii. Nu Chişinăului. Vrând-nevrând, Chişinăul este sfera de influenţă a Rusiei. Ce face acolo UE, NATO etc., nu este decât să încerce să acomodeze o situaţie de fapt cu rolul, influenţa şi interesele unei mari puteri faţă de care toţi au interese extrem de onorabile în vest şi cu care toţi vor să joace strategic. Este vorba de Rusia. Faptul că noi aici, sigur, pe canalul libertăţii de exprimare putem să avem un punct de vedere şi e corect să-l avem, nu ţine cont însă de rigorile celor de acolo, de faptul că liderii moldoveni au trebuit constant să fie atenţi, fie că erau comunişti, fie că erau de altă culoare, cum să menţină integritatea teritorială a unei ţări care oricând poate să fie spulberată de Rusia, de separatismul transnistrean sau de vecinii lor de dincolo de frontieră, ucraineni. Toate lucrurile astea alcătuiesc un puzzle extrem de complicat. Pentru noi ce se întâmplă acolo e mult mai dificil de îngurgitat decât pentru un jurnalist care se uită la evenimentele din Afganistan. Acolo situaţia e mult mai complicată. Şi tocmai de aceea, atenţie la formulări.
Mihai Gâdea: Vă mulţumesc frumos, vă mulţumesc şi dumneavoastră, din păcate emisiunea s-a terminat. Ne vom revedea şi mâine seară începând cu 21:30.
Radu Tudor: Jos Ceauşescu! Ştie lumea şi la Bucureşti, şi la Chişinău ce înseamnă jos Ceauşescu!
Mihai Gâdea: Noapte bună!
(Prin Monitoring Media, Antena 3 - Sinteza Zilei, ora 21:30)