Monitoring Media

Mihai Gâdea: Bună seara! Bine v-am regăsit la „Sinteza zilei". Aseară, speram din toată inima, şi probabil că s-a văzut lucrul acesta, ca cei doi despre care se vorbea că ar fi violatorii fetiţei de 14 ani să nu fie români. A fost unul dintre lucrurile pe care le-am sperat. Din nefericire, speranţele mele au fost năruite astăzi, pentru că, astăzi, carabinierii, Poliţia din Roma au arestat cu foarte mult tam-tam doi români ca fiind presupuşii violatori. Unul dintre ei a mărturisit că ar fi violator, iar presa de mâine care a apărut deja în ediţie electronică în Peninsulă vorbeşte despre mărturia acestui individ care spune că „am vrut doar să furăm", titrează „Il Messaggero", în condiţiile în care, spune băiatul acesta, pe care-l veţi vedea pe ecran, a văzut cât este de frumoasă fata, nu puteam să n-o violăm. Este un lucru absolut oribil care se întâmplă, însă ceea ce se întâmplă în acest val al lucrurilor oribile vine înspre noi într-un fel îngrozitor. Astăzi, extremiştii au spus că trebuie să facă din România o Hiroshima. Vă aduceţi aminte ce a însemnat Hiroshima şi Nagasaki, acolo au fost detonate bombe, bombe care au nimicit practic oraşele respective, două catastrofe îngrozitoare şi nu cred că-i nevoie să vă aduc aminte prea mult de acel caz, pentru că este cunoscut. Sunt politicieni care spun că românii sunt specializaţi în viol, iar în această seară am încercat să facem o ediţie care să fie cu adevărat specială, nu doar prin elementele spectaculoase, nu doar prin cifrele care într-adevăr vorbesc, pe de-o parte, despre ceea ce au făcut românii în Italia şi dacă ar fi să vă dau doar câteva cifre, de exemplu, în 2007, pentru că statisticile vin mai greu, în 2007 au fost comise în Italia 16.558 de furturi, unde s-a demonstrat că au fost români, aproape 17.000 de furturi. Au fost omoruri calificate comise 45, tentativă de omor 109. Acestea sunt cifrele care indică o infracţionalitate ridicată a celor care au plecat din România. Însă există o legătură între etnie şi infracţionalitate? A exportat România infracţionalitate sau acest lucru se face pe un fond de xenofobie, de rasism şi poate chiar de fascism în Peninsulă? Pentru că datele pe care le-am prezentat aseară şi poate că nu le-am prezentat suficient de detaliat despre românii care au suferit şi nu putem să facem acuzele fără a fi fondate, au suferit fără să spună că aceste lucruri au fost făcute din cauza xenofobiei şi a rasismului au suferit în Peninsulă şi aceste cifre n-au fost prezentate niciodată. Şi am să le prezint în această seară să vedeţi în ce măsură românii din Italia au avut de suferit, unii dintre ei plătind chiar cu viaţa. Sunt 157 de decese în 2007, 144 de decese ale românilor în Italia în 2008, iar la sfârşitul lunii ianuarie erau deja două victime ale omorurilor, deci la doar o lună după ce am trecut în 2009, patru românce au fost violate în Italia, trei tâlhării şi aşa mai departe. În această seară, în studioul nostru se află domnul Valentin Stan, în scurtă vreme va veni şi Victor Ciutacu. Aţi văzut deja pe ecran figurile celor doi români arestaţi la Roma în cazul violului adolescentei de 14 ani. Ei sunt, din nefericire, au violat de Ziua Îndrăgostiţilor, de Valentine's Day, lucru care nu poate fi în niciun fel scuzabil, în niciun fel nu se pot găsi circumstanţe atenuante. Să vedem cum a ilustrat televiziunea italiană cu mărturia surorii celei violate şi sigur, televiziunea italiană a făcut o trecere în revistă a celor mai odioase crime din Italia. Avem acum nu un Romulus Mailat, ci doi, iar unul dintre ei aflăm de fapt că e un fel de Gorbunov, pentru că a fost în repetate rânduri în faţa instanţelor şi chiar în puşcărie pentru faptele sale reprobabile. Să vedem cum prezintă televiziunea, o altă televiziune din Italia, ceea ce s-a întâmplat.

O femeie coboară din trenul care-l ia în fiecare seară când pleacă spre casă. Merge cu paşi grăbiţi pe strada întunecată de la staţie până acasă, cu geanta strânsă sub braţ. Este o zonă periculoasă şi ea ştie asta. Brusc, cineva iese din umbră, o loveşte, o târăşte într-o baracă şi o omoară. Acea femeie se numea Giovanna Reggiani. Guidonia, 80.000 de locuitori, lângă Triburtina. Doi tineri sunt luaţi în vizor de un grup. Băiatul este bătut şi imobilizat, fata violată pe rând de fiecare.

Sora fetei violate: Nu poate să doarmă nopţile pentru că nu reuşeşte să închidă ochii. Dacă închide ochii, vede acele imagini.

Două vieţi distruse. Cine ştie când vor reuşi să intre în normal. Erau pe un drum în afara oraşului, sub un pasaj rutier. Erau într-un loc retras, la un pas de lume. De data aceasta, cei doi tineri se plimbau ţinându-se de mână, la 6 după-amiază, într-o zonă luminată, de Sfântul Valentin. Ea 14 ani, el 15 ani. La Bologna, fata răpită şi violată, lângă casele oamenilor, care la acea oră luau cina era aşteptată de prieteni. Mă doare, a afirmat Giorgio Meloni, ministrul Tineretului, dar trebuie, mă cuprinde furia faţă de cei ce nu recunosc urgenţa combaterii criminalităţii. Datele sunt clare, o creştere exponenţială a cazurilor de viol. Un cuţit, un pistol îndreptat împotriva unor tineri care ies să se întâlnească. Nu mai este suficient să facă ceea ce zic mamele, nu te îndepărta, nu merge în locuri periculoase!

Mihai Gâdea: ...unul dintre poliţiştii care a participat la capturarea celor doi. Spun încă o dată, reamintesc, unul dintre cei doi a recunoscut fapta sa şi a spus că de fapt au mers doar să fure, dar fata era prea frumoasă pentru a nu o agresa sexual.

Alexandru, 20 de ani, în cazier, arestări şi expulzări. Karol, 36 de ani, 3 ani de închisoare în România. Ei sunt vinovaţii pentru violul de la Caffarella. Prinşi unul după celălalt, scoşi din ascunzătoarea lor şi arestaţi. Fetiţa violată în parc i-a recunoscut din poze. Nu mai vreau să le văd feţele niciodată, a spus ea. Da, ei sunt violatorii din ziua de 14, de Sfântul Valentin.

Intervievat: A fost o investigaţie pură, o investigaţie tradiţională, fără ajutorul tehnicii, fără urme electronice.

Intervievat: Una dintre logicele după care ne-am ghidat a fost elaborarea unui album cu cei care frecventează parcurile.

Fuga lui Karol Racz, 36 de ani, faţă de boxer, s-a încheiat într-o tabără de ţigani din Livorno. La 4 dimineaţa, s-au trezit cu mascaţii intrând peste ei. Printre ei, era Alexandru Loyos, 20 de ani. Blondul cu ochi albaştri a fost arestat pentru furt, rearestat pentru agresiune, expulzat, dar rămas totuşi în Italia. Un judecător a decis că decretul era ilegal. Se ascundea într-o tabără de ţigani, la Primavale, aceeaşi unde a fost prins Karol cu două zile înainte. Avea pantalonii murdari de sânge care îl incriminau, care l-au determinat să mărturisească. Da, am fost noi! Trebuia să fie doar o tâlhărie, dar fata era drăguţă! Pe 24 ianuarie, cei doi au fost identificaţi şi fotografiaţi de poliţie, în tabăra rromilor. Acele fotografii au contribuit la prinderea şi recunoaşterea lor. Blondul cu ochi de gheaţă şi omul cu nasul strivit şi cu degetele tăiate, aşa i-au descris victimele pe cei din coşmarurile lor. Violatorii au fost prinşi de poliţie, aceştia sunt monştrii oraşelor noastre. Unul împlineşte 20 de ani în mai, este din România şi era cioban. Aici trăia într-o baracă şi avea o autorizaţie de a merge oriunde. Semnată de un judecător de la Tribunalul din Bologna, în numele statului de drept. Dreptul de a lovi, de a fura, de a se plimba, dintr-o tabără de rromi într-alta. Va rămâne în închisoare pentru că a mărturisit violul fetei de 14 ani în parcul Caffarella, din Roma. Impasibil, în faţa poliţiştilor a povestit totul. A recunoscut fără să clipească cum i-au jefuit întâi pe cei doi, apoi au violat-o pe fată pe rând. Celălalt a fost găsit în barăcile de la Cistermino, Livorno. Se refugiase acolo şi nu povestise nimic celorlalţi din tabără. Se ascundea liniştit printre 40 de conaţionali şi copiii lor care mergeau la şcoală în fiecare dimineaţă. Acolo unde a muncit cu puţin timp înainte, strângând fier vechi, înainte de a se transfera la Roma. Când a fost prins era pregătit să fugă în Spania. Fugari, ca şi cei din tabăra din Guidonia, se mută fără remuşcări dintr-o tabără în alta, iar victimele lor rămân împietrite în cartiere de periferie.

Mihai Gâdea: Aşa vorbesc televiziunile din Italia despre ce s-a întâmplat şi pe un ton mult mai dur vorbesc radicalii, fasciştii care în aceste zile au cerut moartea românilor, moartea rromilor, moartea ţiganilor, să facă din România un fel de Hiroshima. Domnule Valentin Stan, avem de-a face în momentul de faţă cu un val de xenofobie şi rasism evident în Italia. Sunt fapte care într-un fel pot să reprezinte un fel de justificare, dacă cineva are nevoie să justifice aceste porniri radicale, rasiste. Am vorbit despre declaraţiile pe care le-au făcut politicienii, formatorii de opinie din Italia şi în această seară vom vedea şi alte puncte de vedere de tipul acesta. Este însă o întrebare extrem de simplă: ar putea să facă ceva statul român mai mult pentru a sprijini, pentru a-şi sprijini cetăţenii din Italia, pentru că nimeni nu ar vrea ca în momentul în care ajunge în Italia, pentru faptul că are număr de România, să fie chiar omorât? Se poate întâmpla un astfel de lucru pe un astfel de fundal. Este posibil ca în momentul de faţă statul român să facă mai mult decât a făcut, să nu se expulzeze cetăţeni care nu au niciun fel de vină pentru ceea ce se întâmplă în Italia şi sunt cetăţeni onorabili, să nu fie puşi în situaţia de a fi aruncaţi în închisoare aşa cum s-a întâmplat cu cetăţeni români în închisoare să păţească ceea ce se poate întâmpla într-o închisoare şi apoi să fie eliberaţi după câteva săptămâni pentru faptul că nu ei erau autorii acelor fapte? Care-i comentariul dumneavoastră?

Valentin Stan: Domnule Gâdea, trăim un moment pe undeva pe cât de dramatic, pe atât de relevant în ceea ce priveşte impotenţa statului român de a-şi proteja cetăţenii. Noi nu ne confruntăm cu această situaţie astăzi, nu este ceva care a apărut ieri, noi avem o situaţie de câţiva ani buni în Italia într-un spaţiu, într-o comunitate, noi îi spunem europeană, în care iată se demarează practic un proces extrem de amplu de culpabilizare colectivă a românilor care au dreptul la demnitate şi la o viaţă decentă, în contextul în care nişte răufăcători cetăţeni români, iată, comit infracţiuni grave pe teritoriul Italiei şi intră sub incidenţa legii care trebuie să li se aplice individual pe măsura faptei lor. Un regim însă de o coloratură rasistă şi fascistă, şi vă voi arăta că acest lucru este clar exprimat, nu de mine, ci de oameni din Italia care se bucură de probitate morală pentru că sunt reprezentanţii Bisericii Catolice. Vom vedea imediat un guvern de sorginte rasistă fascistă îşi bate joc de reglementările europene, îşi bate joc de cetăţenii români, iar autorităţile statului român sunt în genunchi, domnule Gâdea, sunt în genunchi şi vă voi arăta până unde a ajuns dispreţul Guvernului Berlusconi pentru că noi la un moment dat am vrut să atacăm această problemă în timpul guvernării Tăriceanu, nu am făcut-o, într-un fel „Sinteza zilei" trebuie să ţină pasul cu toate aceste teribile evenimente care se derulează cu viteză ameţitoare, nu putem întotdeauna să facem cât am vrea pentru românii din Italia, dar cred că a venit timpul.

Mihai Gâdea: Probabil că am făcut cele mai multe emisiuni pe acest subiect.

Valentin Stan: Categoric, dar nu cât am fi vrut noi, dar vom face atât cât putem şi de acum încolo şi poate chiar mai mult decât atât. Deci domnule Gâdea, se vorbeşte obsesiv, de altfel s-a discutat ieri foarte bine în emisiunea dumneavoastră despre reacţia ministrului de Externe, Cristian Diaconescu, la ceea ce se întâmplă acum în Italia. Reacţia, aţi observat, catalogată extrem de dură de către presa din Peninsulă şi, atenţie!, autorităţile statului italian şi având în vedere pe deja celebrul Maroni, dar şi pe ministrul de Externe, Frattini. Să le aducem aminte telespectatorilor în condiţiile în care noi niciodată nu vom încerca să-i scoatem basma curată pe răufăcătorii din Italia sau din altă parte care au cetăţenie română. Noi avem propriile noastre probleme cu astfel de personaje.

Mihai Gâdea: Pentru a nu-i scoate basma curată, iertaţi-mă, vreau să spun doar câteva lucruri, înainte de a spune ce au suferit cetăţenii români din Italia pe statistici, aş vrea să spun ce au suferit cetăţenii italieni. Din nefericire, din cauza unor cetăţeni români care nu pot fi scuzaţi şi faptele lor nu pot fi scuzate sub niciun fel de formă. În 2007, omoruri calificate comise de români în Peninsulă, 45, tentative de omor, 109, vătămări cu intenţie, 1.872, violenţe sexuale 397, furturi, 16.558, tâlhării 1.723, trafic de stupefiante, 277 de cazuri, înşelătorii 865. Acestea sunt cifrele cu privire la ceea ce au făcut românii în Italia, lucru care nu poate fi scuzat sub niciun fel de formă.

Valentin Stan: Aşa este, domnule Gâdea. Şi hai să le aducem aminte telespectatorilor, poate sunt uşor nelămuriţi, noi astăzi vom lămuri foarte multe lucruri, am speranţa că o vom face. Să ne aducem puţin aminte de cine este acest personaj Frattini care dacă mai ţineţi minte venea să ne înveţe pe noi ce, mai ţineţi minte? Reglementări europene. Acquis comunitar pentru că era comisar european pe justiţie, afaceri interne şi noi încă nu am avut timp să arătăm românilor ce mizerie este acest raport emis de Comisie şi care este redactat de încă oamenii lui Frattini la Comisia Europeană. Nu-i aşa, în definitiv nu suntem numai noi presa română, nu? Că doar presa română a arătat ce eşec a avut România la Haga. A arătat? Nu, a fost cea mai mare extindere jurisdicţională a României de după Marea Unire din 1918, când este de fapt vorba de prima pierdere teritorială a României de după 1948, dar presa română a văzut un mare succes acolo. Foarte bine. Hai să ne uităm puţin la cine-i domnul Frattini, pentru că trebuie să lămurim situaţia românilor din Italia. Domnule Gâdea, am aici 2007, joi, 15 noiembrie, Rezoluţia Parlamentului European, dreptul la liberă circulaţie şi şedere, şi vă informez, domnule Gâdea, că este caz unic în istoria Uniunii Europene când o rezoluţie a Parlamentului European condamnă un comisar în exerciţiu pentru acţiuni şi atitudini împotriva legislaţiei comunitare. Vă întreb, domnule Gâdea, cum credeţi că poate exista o construcţie europeană în care comisarul pe justiţie şi afaceri interne, care este gardianul tratatelor, încalcă legislaţia comunitară? Iar treaba asta o spune Parlamentul European, nu Valentin Stan, dacă ar spune-o Valentin Stan, vine domnul Băsescu şi-mi explică că domnul Frattini e prieten cu doamna Monica Macovei şi amândoi cu Traian Băsescu. Şi prieteni ai poporului român, cum zice domnul Lazăr Comănescu, pe vremea când era ministru de externe. Iată ce spune aici şi am textul în limba română, că suntem şi noi membri în familia europeană şi documentele astea sunt emise şi în limba română. Ia să vedem la punctul 14 din rezoluţie. Consideră că recentele declaraţii ale vicepreşedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini, era pe vremea aia vicepreşedintele Comisiei şi, atenţie!, comisar în exerciţiu pe justiţie, domnule Gâdea, către presa italiană incitarea presei italiene împotriva românilor a început încă de pe vremea când Frattini îşi avea oficiul în Comisia Europeană, domnule Gâdea, ca să fim bine înţeleşi, şi spune rezoluţia Parlamentului European, deci declaraţii ale vicepreşedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini, către presa italiană cu ocazia gravelor incidente care au avut loc la Roma sunt contrare spiritului şi literei Directivei 38 din 2004 pe care acesta este chemat s-o respecte pe deplin. Aţi mai auzit de aşa ceva? În istoria Uniunii Europene? E caz unic. Iar acest personaj cu un comportament tipic fascist, şi o să vedem imediat tot pe declaraţiile, atenţie!, ale unor oameni de o înaltă probitate morală pentru că sunt clerici în ritul catolic, domnule Gâdea, şi oamenii ăştia se ocupă de ce se întâmplă în comunitatea lor şi iau atitudine faţă de ce se întâmplă acum la Roma, pentru că ştiţi ce se întâmplă acum la Roma?

Mihai Gâdea: Sunt clerici care iau atitudine...

Valentin Stan: Hai să vedem, domnule Gâdea, nu numai că au atitudine, să vedeţi ce li se întâmplă, pentru că, hai să ne uităm puţin, este extrem de interesant acest lucru, fără a intra foarte mult în detalii. Eu am aici BBC Monitoring Europe, este un serviciu de monitorizare a presei foarte bun, el însuşi gestionat de britanici, şi am textul din „Corriere della Sera", textul în italiană, bineînţeles, din 11 februarie şi avem reacţiile ale unei extrem de reputate instituţii a Bisericii Catolice, este vorba despre săptămânalul catolic care apare, „Famiglia Christiana", deci este vorba de familia creştină şi unde nici mai mult, nici mai puţin actualele reglementări lansate de autorităţile italiene cu trimitere directă împotriva cetăţenilor români sunt catalogate, ştiţi cum?, legi rasiste, n-o spun eu, o spune „Famiglia Christiana" şi, atenţie!, despre ce este vorba. Cine vorbeşte. Spune asta monseniorul Agostino Marchetto, secretar al Consiliului Pontifical al Imigranţilor şi el spune aşa: „O lege care va avea foarte serioase consecinţe". Mai departe, despre ce este vorba, pentru că este extrem de interesant ce s-a întâmplat în Italia cu acest prilej şi ce se întâmplă în continuare. Atenţie!, poate o să fiţi mirat. Mai ţineţi minte pe domnul Walter Veltroni?

Mihai Gâdea: Da.

Valentin Stan: Domnul Walter Veltroni, un distins om politic italian, care în perioada Guvernului Prodi a iniţiat anumite reglementări ce la vremea aceea nouă ni s-au părut scandaloase, ce afectau interesele de securitate ale cetăţenilor români. Până şi Veltroni spune, „Italia alunecă spre legi rasiale", spune liderul Partidului Democratic, Walter Veltroni. Ştiţi ce fac în timpul ăsta băieţii lui Frattini şi Berlusconi? Dau în judecată pe toată lumea pentru aceste declaraţii. Inclusiv vor să acţioneze în justiţie „Famiglia Christiana". Spune Veltroni, „Spun asta şi mă aştept acum că Maroni mă va denunţa şi pe mine", băieţii ăştia, apropo de libertatea de exprimare într-o ţară în care nu este democraţie, într-o ţară în care se aplică legi rasiale la ora actuală şi Comisia Europeană tace şi o să vă arăt de ce. Deci avem aici ce, domnule Gâdea, şi o spune Veltroni, n-o spun eu, o spune Veltroni, cel ce nouă ni se părea un personaj extrem, extrem de dubios, în momentul în care a promovat acţiuni şi normative împotriva cetăţenilor români. Iată avem de-a face cu un atac de tip fascist împotriva „Famigliei Christiana" şi spune monseniorul de data asta Marchetto de care am făcut deja amintire spune aşa: „Această lege mă înspăimântă mai mult decât cea", fii atent aici, „care a ridicat interdicţia doctorilor de a raporta cu privire la imigranţii ilegali." Ştiţi ce s-a întâmplat, domnule? Este incredibil! Medicii din Peninsulă la acest moment sunt abilitaţi prin lege să denunţe orice imigrant ilegal care solicită ajutor fiindcă sănătatea este în pericol, pentru a fi urmărit de poliţie. Dumneavoastră vă daţi seama!?

Mihai Gâdea: Deci în Italia a fost dată o lege care-i obligă pe medici, în condiţiile în care vine un imigrant ilegal...

Valentin Stan: Această lege, da, ridică practic, dacă până acum doctorii ăştia îşi făceau meseria de doctor, acum sunt presupuşi a raporta poliţiei ori de câte ori...

Mihai Gâdea: Sunt informatori ai poliţiei.

Valentin Stan: Sunt informa... medicii care sunt prin jurământul lui Hypocrate chemaţi să aline suferinţa, nu, din acest moment sunt informatorii poliţiei, dacă dumneavoastră ajungeţi nu ştiu prin ce concurs de împrejurări fără acte legale în Italia, veţi fi livrat poliţiei, deşi v-aţi rupt şira spinării, aveţi un glonţ în cap sau mai ştiu eu ce. Pentru că oamenii ăia, nu-i aşa?, trebuie să afle cine este ilegal în Italia, nu contează că ăla-i pe jumătate mort, rănit, cu respiraţia artificială sau mai ştiu eu ce. Şi o chestiune foarte interesantă, domnule Gâdea, la care se referă aceşti oameni care sunt oripilaţi, atenţie!, italieni de ce se întâmplă în Italia, este un lucru absolut incredibil, fiţi atent ce spune aici, „...autorizare pentru cetăţeni, cetăţeni obişnuiţi, cinstiţi, absolut oameni de toată isprava în Italia, să-şi patruleze ei înşişi, să patruleze în vecinătatea locului unde ei locuiesc pentru a asigura ordinea". Ştiţi ce înseamnă asta la scara istoriei? Alte grupe de mineri care sunt chemaţi să înlocuiască efortul autorităţii de a instaura şi menţine liniştea publică.

Mihai Gâdea: Staţi puţin. Guvernul dă libertatea să se creeze nişte grupe de civili care să instaureze ei ordinea care nu au nici pregătire, nici autoritatea legală, nici discernământul poate pentru că un poliţist ştie ce înseamnă un infractor, adică îl iei...

Valentin Stan: Ştiţi cum se numeşte asta?

Mihai Gâdea: ...are nişte drepturi... îl duci în arest...

Valentin Stan: Corect, domnule Gâdea, ştiţi cum se numeşte asta în literatura de specialitate? Daţi-mi vă rog pe ecran materialul 32 dacă se poate. Domnule Gâdea, asta se numeşte vigilante, aşa se numeşte sau ăsta este termenul cu care îi identificăm. Oricine poate să meargă pe Wikipidia şi va găsi că un vigilante este o persoană care violează legea, atenţie!, de ce, pentru a face ce crede el că este dreptate în faţa criminalilor, pentru că ei consideră că acel criminal împotriva căruia ei se manifestă nu va fi prins sau nu va fi suficient pedepsit de sistemul legal. Asta face la ora actuală Guvernul Italiei, domnule Gâdea! Promovează acţiune tip vigilante, adică încălcarea legii de civili care-şi iau dreptatea şi justiţia în propriile mâini. Iar asta se întâmplă în condiţiile în care presa este asmuţită împotriva imigranţilor, mulţi dintre ei consideraţi ilegali, cu atenţie!, solicitare expresă către doctori de a-i denunţa pe aceştia în exercitarea meseriei lor de discipol al lui Hypocrate. Asta este Italia, să fim bine înţeleşi, cu un astfel de personaj vrea ministrul de externe din România să stea de vorbă, în loc să pună asta pe masa Consiliului, acolo unde fascismul şi rasismul în floare în Italia trebuie condamnat aşa cum este nevoie, aşa cum este trebuinţă într-o structură comunitară ce ambiţionează să respecte valoarea şi demnitatea umană, indiferent de rasă, indiferent de provenienţă, pentru că aceşti oameni sunt cetăţeni europeni. Şi domnule Gâdea...

Mihai Gâdea: Iertaţi-mă, avem titlurile orei la 22. Să le vedem. Titlurile orei, după care vom reveni la discuţia noastră. Vă invit să intraţi pe forumul emisiunii noastre şi să vă spuneţi punctul de vedere: ce ar trebui făcut într-o astfel de circumstanţă? Şi în această seară propun un demers pe care să-l facem împreună, folosiţi forumul nostru antena3.ro/sinteza_zilei şi scrieţi-i lui Silvio Berlusconi. Mesajele pe care le veţi trimite în această seară le vom traduce şi le vom trimite primului-ministru şi oficialităţilor italiene cu punctele dumneavoastră de vedere. Haideţi să facem în această seară un exerciţiu şi să vedem dacă noi suntem în stare să ne exprimăm nu doar în ceea ce ne priveşte, situaţia noastră directă sau a celor un milion de români, peste un milion de români care se află în mod legitim în Italia la muncă, pentru a-şi câştiga o pâine cinstită. În aceste zile s-a vorbit în fel şi chip despre rromi, unii vorbind extrem de agitat, unii vorbind cu un deget incriminator, din cauza lor se întâmplă. Lucru pe care probabil mulţi îl pot înţelege. În această seară n-aş vrea sub nicio formă să fac parte dintre cei care scuză vreo crimă, vreun viol, vreo tâlhărie, vreun furt. Sunt primul care condamnă astfel de lucruri. Dar a pune în spatele românilor, a pune în spatele unui popor, a pune în spatele unei etnii nişte lucruri reprobabile este de un primitivism de care nu aş vrea să avem parte în anii care vor urma, cu toate că-mi este teamă că avem parte. Imaginile pe care le vedeţi sunt dintr-o galerie foto interesantă despre rromii incriminaţi, ca şi când această problemă ar fi doar o problemă a poporului român pe care trebuie să şi-o rezolve. Aceasta e o problemă europeană care trebuie rezolvată într-un mod european, nu prin xenofobie, castrare, rasism, primitivism. Vom continua acest subiect pentru o vreme, vom trece şi la celelalte chestiuni din actualitate şi vom ajunge la o problemă interesantă. O abordare pe care nu aţi văzut-o niciodată până acum la TV. Spun bun venit şi lui Victor Ciutacu.

Victor Ciutacu: Bună seara.

Mihai Gâdea: Aş vrea să trec pe tabla asta câteva date. În 2007, au fost 157 de decese ale cetăţenilor români care se aflau în Italia. 104 dintre ele, cauzele sunt altele decât cauze naturale. În 2008, 144 de decese, iar din acestea 65 sunt altele decât cauze naturale. 312 cazuri în 2008 de violenţe şi victime ale violenţei. În 2009 deja sunt două omoruri, 4 violuri împotriva cetăţenilor români. Nimeni nu a spus că italienii sunt nişte violatori, nişte ucigaşi etc. Şi cred că au făcut bine că n-au făcut un astfel de lucru. Victor Ciutacu?...

Victor Ciutacu: Întotdeauna trebuie să fie un vinovat. Şi italienii au găsit personificarea vinovatului. Dacă nu m-a lăsat pe mine memoria, Italia ca ţară este inventatoarea şi exportatoarea conceptului de mafie. Şi nu doar a conceptului, ci şi a cetăţenilor care alcătuiesc draghete, Cosa Nostra etc. Nu-mi aduc aminte să fi categorisit românii vreodată poporul italian ca un popor de mafioţi. La fel cum nu-mi aduc aminte ca americanii să fi spus vreodată că toţi italienii sunt mafioţi. Au existat mafioţi veniţi de peste Ocean, pe unii i-au prins, pe unii nu, unii s-au întors etc. Când s-a apucat fostul primar al New York-ului şi procuror înainte, domnul Giuliani, să facă curat când s-a făcut faimoasa divizie antimafie în Procuratura americană, numele pe care le umfla erau toate italieneşti. Nu lua de-acolo americani. Şi n-am auzit ca americanii să facă vreo mare prigoană generalizată împotriva italienilor. Dacă italienii ăştia sunt aşa de vânjoşi şi de băţoşi să rezolve infracţionalitatea de la ei în ţară.

Mihai Gâdea: Acestea sunt imaginile în care se bucură o serie de italieni în momentul în care s-a dat foc acelor cartiere de nomazi.

Victor Ciutacu: Mihai, descreieraţi sunt peste tot în lume. Dar italienii nu vor să priceapă că ei nu sunt în stare în primul rând să-şi facă curăţenie la ei în ţară. La fel cum noi nu suntem în stare să ne facem curăţenie în ţară. Problema principală este a lor. Că sunt ţigani de origine română sau de origine sârbească... Tot italienii l-au dat şi pe Mussolini, Mihai. Nu l-am inventat noi.

Mihai Gâdea: În seara aceasta s-au dat foc din nou unor case în care se aflau băieţi de etnie rromă...

Victor Ciutacu: Ştii ce nu raportează niciodată italienii? Ei spun întotdeauna anul trecut sau anul nu ştiu care, au fost înregistrate nu ştiu câte infracţiuni comise de cetăţeni români, indiferent dacă sunt ţigani sau nu. Dar ei comunică doar atât. Asta vorbeam şi cu fostul ministru David. Dom'ne, spuneţi-ne şi nouă ca pondere, din totalul infracţiunilor petrecute anul trecut în Italia, cât la sută sunt făcute de români? Pentru că la un moment dat noi am publicat o statistică în care s-a văzut că nu românii, deşi sunt cam cea mai numeroasă minoritate din Italia, nu cetăţenii români sunt cei mai mari infractori ca pondere în numărul de cetăţeni pe care i-au vărsat în Italia. Unii aveau număr aproape egal de infracţiuni comise ca românii numai că erau de 10, 15 ori mai puţini decât românii. Şi dacă faci o socoteală la procente iese de vreo 10, 15 ori mai mult la ei. Eu nu spun că ai noştri se duc acolo să studieze şi să facă academia de arte frumoase. Nu. Sunt o grămadă dintre ei care fac şi nenorociri. Dar sunt o grămadă de străini, sunt şi italieni care fac nenorociri în România. Sunt şi alte etnii care fac nenorociri în România. Eu n-am auzit ca românii să declare vreun popor bandiţi, mafioţi, criminali, violatori.

Mihai Gâdea: Domnule Stan, vreţi să ne arătaţi un pic lecţia lui Berlusconi? Ce cravată se poartă?

Valentin Stan: Ăsta este unul din evenimentele peste care s-a trecut foarte uşor, la momentul când s-a întâmplat. Şi poate e bine să începem cu asta, prin a demonstra pasivitatea autorităţilor statului român care acceptă nu doar ca cetăţenii noştri să fie persecutaţi în Peninsulă, dar să fie şi umiliţi. Umiliţi public cum nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria acestei Europe, care e leagăn de civilizaţie şi pentru noi şi pentru alţii care au întemeiat societăţi înfloritoare dincolo de Atlantic. Aşa ceva e incredibil! Nu se poate exprima în cuvinte, câtă umilinţă, cât dispreţ lansate în obrazul Guvernului român. Poate nu mi-aş aduce aminte acum un an, de o vizită în grup a miniştrilor noştri în cap cu cel care pe vremea aceea se intitula şef al Guvernului. Şi deşi nu-mi place să fac referiri critice la opoziţie, n-am încotro şi-l voi nominaliza pe domnul Călin Popescu Tăriceanu. S-au dus acolo în ideea de a înlătura asperităţi, face oficii de bună-credinţă şi înţelegere cu partea italiană. Şi ştiţi ce a făcut Berlusconi, adoptând un stil exersat demult de italieni, stilul superiorităţii, stilul patronului, stilul celui care te pune la punct de la început, pentru a ştii exact cât ai voie să ceri şi în ce poziţie să stai în genunchi. Eventual dacă nu pe coji de nucă pe o suprafaţă înclinată, ca să dai cu nasul în bocancul celui care stă în faţa ta. Şi atunci imaginaţi-vă, domnul Mihai Gâdea, că domnul Berlusconi şi-a permis să atragă atenţia unui membru al Guvernului român că este prost îmbrăcat. Ministrului Justiţiei. Pentru că ţinta era directă şi clară. I-a atras atenţia că are o cravată necorespunzătoare, pentru că era roşie. Sigur, păi şi care e problema? Domnul Mihai Gâdea, treaba asta e interzisă. Nu se face nicăieri. Nu există protocol să faci aşa ceva. Să-ţi baţi joc de un membru al Guvernului unei ţări independente atrăgându-i atenţia că e prost îmbrăcat.

Victor Ciutacu: În ce protocol din lume scrie că se dă foc la casele unor minorităţi? Te miri de?...

Valentin Stan: Am vorbit până acum de fascism şi de legi rasiale...

Victor Ciutacu: Eram ocupat cu doamna Anastase, n-am avut timp să vă urmăresc.

Valentin Stan: Iar acum ideea era de a merge mai departe şi a arăta până unde Guvernul se lasă umilit.

Victor Ciutacu: Guvernele.

Valentin Stan: Guvernul României.

Victor Ciutacu: Ţi se pare că Guvernul ăsta face ceva?

Valentin Stan: Ajung imediat la Guvernul ăsta. Deci o insultă la adresa Guvernului României la asemenea scară este luată în glumă de acest personaj absolut penibil, care vă daţi seama, a avut şi un schimb de cuvinte cu Berlusconi, care-i atrage atenţia public că e prost îmbrăcat, are o cravată roşie necorespunzătoare şi care cravată roşie ar sugera cumva stânga politică.

Victor Ciutacu: E şi mincinos domnul Predoiu. Berlusconi nu i-a spus că are o cravată nepotrivită politic, ci i-a spus că-i prost îmbrăcat. Ca un ţăran. Mai pe româneşte. Şi aşa se îmbracă Predoiu, îmi pare rău pentru el. Asta-i viaţa.

Valentin Stan: Hai să arătăm domnului Predoiu şi românilor ce a făcut domnul Berlusconi şi cât de mult şi-a bătut joc de un întreg Guvern al României pe care l-a umilit public în cap cu marele Călin Popescu Tăriceanu care văd că face conferinţe de presă acum pentru a se lupta, zice el, cu multă demnitate cu marele gigant politic Traian Boc. Ce cravată are Bush acolo? E cumva roşie?

Mihai Gâdea: E cam roşie.

Valentin Stan: Credeţi că domnul Berlusconi i-a spus lui Bush băi ţărane, cum te îmbraci? Ai luat-o spre stânga?

Mihai Gâdea: Acolo ar fi şi nimerit-o cu ţărane, pentru că omul e cowboy din Texas.

Valentin Stan: Cum de nu s-a sesizat domnul Berlusconi că domnul Bush în întâlniri oficiale poartă cravată roşie?

Victor Ciutacu: Berlusconi se sesizează cu cine poate şi cu cine-i permite.

Mihai Gâdea: Corect. Se sesizează pe cine vrea să umilească.

Valentin Stan: Exact. Berlusconi umileşte Guvernul României pentru ca Guvernul României să ştie unde-i este locul. Şi noi acceptăm. Domnul Bush poartă o cravată roşie pentru că - şi treaba asta o face şi domnul Blair, până şi domnul Sarkozy poartă cravată roşie - este considerată un element de eleganţă la tipul ăsta de vestimentaţie. Berlusconi ştie asta. A vrut doar să ne umilească.

Mihai Gâdea: Şi Predoiu avea cravată roşie, da?

Valentin Stan: Da.

Victor Ciutacu: Dar ai văzut ce cămaşă avea? Era horror.

Valentin Stan: Nu contează cum era. Contează că omul era membru într-un Guvern şi unui membru într-un Guvern, tu fiind oficial al altui stat nu-i faci observaţii cu privire la vestimentaţie.

Victor Ciutacu: Tu te superi pe Berlusconi că-i cioban sau pe ai noştri că sunt umiliţi?

Valentin Stan: De-ai noştri este vorba.

Victor Ciutacu: Pe Berlusconi nu l-am ales şi nu-l plătesc eu.

Valentin Stan: Să ne întoarcem la situaţia din Italia. Ce invocă italienii? Un acord din 2003, corect? În baza căruia spun ei, noi ar trebui să ne luăm infractorii acasă. Şi pentru că-i vorba de asta, hai să le arătăm românilor ce scrie în acord şi cum încalcă şi ei şi noi legile europene şi cum noi, dincolo de faptul că acceptăm să fie încălcate legile europene în detrimentul cetăţenilor români, stăm şi în genunchi şi le pupăm bocancul. Asta este inadmisibil. Ce vedeţi acum este titlul aşa-zisului acord. Acest acord din 2003. Daţi-mi materialul 23. Este Legea 83 din 5 aprilie 2006 pentru ratificarea acordului dintre România şi Italia asupra transferării persoanelor condamnate cărora li s-a aplicat măsura expulzării sau aceea a conducerii la frontieră, semnat la Roma la 13 septembrie 2003. E vorba de un acord, în 2003, prin care noi şi italienii am fi convenit ca acei infractori condamnaţi definitiv în Italia să-şi ispăşească pedeapsa în închisorile din România. Aţi reţinut data ratificării? 5 aprilie 2006? E înainte sau după ce a intrat România în UE? Este înainte. În baza tratatului de aderare, noi trebuie în momentul în care aderăm la UE, să ne punem de acord cu legislaţia comunitară. Printre altele în legislaţia comunitară şi e vorba de tratatul consolidat cu privire la UE, spune că toate ţările membre s-au obligat să respecte convenţia europeană a drepturilor omului pe care oricum trebuie s-o respectăm pentru că am semnat-o şi ratificat-o şi această convenţie este esenţială pentru respectarea drepturilor omului şi în Italia, şi în România. Să dăm materialul 24. Este convenţia cu privire la transferarea persoanelor condamnate, convenţia Consiliului Europei pe care trebuie s-o respecte şi România şi Italia. Şi spune aşa. La art. 3, condiţii cu privire la transfer. O persoană condamnată poate fi transferată sub această convenţie numai în următoarele condiţii. Şi la punctul c zice aşa. Dacă transferul este consimţit de persoana care a fost condamnată. Ştiţi ce scrie în acordul din 2003? Între România şi Italia? Păi în acel acord scrie aşa. Art. 3, domeniul de aplicare. Statul de executare - deci statul unde ar trebui să transferi pe omul ăla - poate la cererea statului de condamnare să-şi dea acordul pentru transferarea unei persoane condamnate fără consimţământul acesteia din urmă. Poftim? Păi este asta în concordanţă cu convenţia cu privire la transferul persoanelor condamnate adoptată sub Consiliul Europei? Nu vi se pare că e uşor în contradicţie? În plus, dincolo de problemele legate de modul cum se concertează acordul din 2003 cu alte convenţii internaţionale la care suntem şi noi şi Italia parte, trebuie spus următorul lucru. Acordul ăsta ne-a fost băgat de Italia pe gât în 2003 pentru că eram înnebuniţi să obţinem sprijinul Italiei pentru a intra în UE. E un acord care încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Convenţie adoptată sub Consiliul Europei cu privire la transferarea persoanelor condamnate. Dar atenţie, chiar aşa fiind, în acest acord din 2003 se specifică clar că statul căruia îi ceri să primească acel condamnat, deci România poate să-l primească sau nu. El îl va primi după ce se uită pe avizul legat de ce vrea persoana condamnată. Şi te uiţi, pentru că altminteri e încălcare gravă a drepturilor omului. Deci noi putem să respingem ab initio orice tentativă a Italiei de a solicita aplicarea acestei abominaţii legislative, în condiţiile în care oricum ea este în contradicţie cu normativele adoptate la nivelul Consiliului Europei unde noi suntem parte împreună cu Italia. Dar mai e un lucru interesant. Ştiţi ce făcea prietenul dumneavoastră Predoiu în 2008?

Victor Ciutacu: Bănuiesc că bani.

Valentin Stan: Nu ştiu...

Victor Ciutacu: Am o bănuială.

Valentin Stan: La momentul 11 octombrie 2008, domnul Predoiu, întrebat fiind de acordul ăsta, spunea că e absolut OK. Şi am transcript de pe RTV, 11 octombrie ora 17:25. Şi explică. Da, sunt însoţite de o serie de garanţii, procedurile sunt în acord cu o serie de reglementări europene, e vorba de directiva din 2004, directiva 38. Îl întreabă Marius Niţu, dom'ne, e vorba de trimiterea unor persoane condamnate definitiv fără acordul lor. Da, aşa este... spune Predoiu. Predoiu ce făcea? Cu o delicateţe pe care i-o recunoaştem din momentul în care s-a autosuspendat uitând că e membru PNL ca să-i facă pe plac domnului Traian Băsescu, în toată perioada asta ministru al Justiţiei fiind, juca geamparalele pe legislaţia europeană, de conivenţă cu băieţii ăştia care instaurează legi fasciste şi rasiste în Italia, în detrimentul securităţii statului român şi a cetăţenilor români pentru că asta înseamnă securitatea statului român. Cetăţeanul român din Italia descoperind abia în 2009 - şi am arătat acest lucru într-o emisiune la dumneavoastră - că acel acord nu poate fi aplicat şi refuzând să-l aplice. Însă italienii pe bună dreptate îi reproşează, după ce s-a jucat în felul ăsta cu securitatea cetăţeanului român, italienii îi atrag atenţia băiete, acordul, acordul, de ce nu aplicaţi voi acordul? Ce se întâmplă acum în construcţia comunitară este ceva de tipul: după ce ai permis libera circulaţie a cetăţenilor comunitari, după ce cetăţeanul de etnie rromă din România, sau română, chineză, cetăţean român din România, are dreptul să meargă în lumea largă comunitară, ca şi cetăţeanul italian, există undeva vreo specificare cum că atenţie, te uiţi la ăsta dacă ce? Dacă e cumva infractor sau nu? Pentru că infractorii n-au voie în Italia, în Italia au voie doar ăia care muncesc pe rupte ca să construiască prosperitatea italienilor. Unde există asta? Toţi infractorii comunitari se mişcă la fel cum se mişcă cetăţenii cinstiţi. Hai să vă mai arăt ceva. Pentru că se face multă vogă şi discuţie pe tema asta.

Mihai Gâdea: Victor?...

Victor Ciutacu: Eu vreau să fiu scurt. Argumentaţia lui Valentin Stan este impecabilă ca de obicei, dar voiam să mai adaug ceva. Prezumtivii ucigaşi ai lui Marian Cozma vor fi extrădaţi din Austria în Ungaria pe baza consimţământului lor scris. Aşa ne-a învăţat pe noi agenţia de presă străină care a trimis ştirea.

Valentin Stan: Aşa ne-a învăţat Consiliul Europei înainte de UE.

Victor Ciutacu: Tu îi ceri lui Predoiu să se comporte ca un rege al justiţiei. Predoiu e avocat de tunuri. El s-a ocupat cu tranzacţiile lui Patriciu. Dacă e nevoie adâncim. Nu-i nicio problemă. Nu-i regele-soare al justiţiei româneşti. E avocat de tranzacţii. Mai multe nu mai spun. Iar nu în ultimul rând... tu ce vrei de la Berlusconi şi de la supuşii lui din punct de vedere politic, când, dacă-mi aduc eu bine aminte, autorul expresiei „ţigancă împuţită" e preşedintele României? Adică nu te supăra, înainte să-i ceri ăluia băi ia fii tu tolerant şi drăguţ, n-ar putea al nostru să tacă? Să-şi ia pastile de tăcut? Dacă de putut nu găseşte pastile, de tăcut găseşte? Că-i foarte greu să-i acuzi pe alţii că ies şi ei. Exact ca la aia, zice, voi vorbiţi care împuşcaţi negri? Aşa şi la ăia. Păi dom'ne, când al nostru grăieşte cum grăieşte, îmi e foarte greu să le cer cumpătare politicienilor italieni. Sigur că ideal ar fi să fie cumpătaţi şi ai noştri, şi ai lor. Dar din nefericire...

Mihai Gâdea: Facem ce facem şi ajungem la preşedintele României.

Victor Ciutacu: Pentru că-l iubim, îl stimăm şi îl apreciem.

Mihai Gâdea: Preşedintele Traian Băsescu a mai cerut desecretizarea contractelor băieţilor deştepţi. Şi ce aflăm?...

Victor Ciutacu: Domnul preşedinte, atenţie, comanda la mine. Preiau eu. Ştire Mediafax. Deci nu-i de la tonomate, moguli. Hidroelectrica. Cel mai ieftin producător de energie din România a semnat cu cele două companii Luxten Lighting şi Electromagnetica câte un act adiţional la contractele-cadru încheiate în 2004. Actul adiţional la acordul cu Luxten Lighting a fost semnat în 4 decembrie 2008. Iar cel cu Electromagnetica în 3 decembrie 2008. Ce rezultă în urma acestor acte adiţionale? Că vorbea de domnul Călin Popescu Tăriceanu care semna şmecherii cu Sterling. În urma acestor acte adiţionale rezultă că Hidroelectrica vinde energie către Luxten şi Electromagnetica la preţuri cu 50% sub cele de pe Bursă. Bursa-i aia transparentă, de voia domnul Traian Băsescu să vindem energie pe Bursă. Şi acum sigur că domnul Traian Băsescu n-are nicio problemă cu Luxten. Dar după ştiinţa mea - şi corectaţi-mă domnule preşedinte, puteţi intra în direct, cred că vă primeşte Mihai Gâdea - fata domniei voastre, aia mică şi tristă, şi persecutată de moguli şi oligarhi, lucrează la Luxten. Că nu lucrează la Victor Ciutacu, la oligarhie, la Intact. Lucră la Luxten. Că de-aia a avut bani să-şi cumpere Jeep cu banii jos, pentru că plătea bine Luxten. Eu îi ştiu pe oamenii ăia, întâmplător m-am izbit şi eu de ei şi n-am nimic cu oamenii ăia. Dar dacă tot e să fim... păi... omul e om şi porcu-i pe masă. De Crăciun. Numai băieţii deştepţi ai lui Călin trebuie beliţi? Ai dumneavoastră sunt OK? Cum şi-a făcut Luxten... dacă tot vorbim aşa... la asta stau bine. La asta cu stranierii e domnul Valentin Stan mai jupân. Cum şi-a făcut Luxten primele milioane de euro? Multe. Iluminând Capitala.

Mihai Gâdea: Tocmai Capitala.

Victor Ciutacu: Unde cine păcatele mele a fost primar? Domnul Traian Băsescu.

Valentin Stan: Eu când v-am spus că domnul Traian Băsescu este un despot iluminat m-aţi contrazis.

Mihai Gâdea: Era iluminat de Luxten.

Victor Ciutacu: Deci domnul preşedinte, mai vreţi să mai desecretizeze ăştia? Sunteţi sigur că vă doriţi foarte mult chestia asta? Înţeleg că vreţi să-i daţi în primire pe ăia ai liberalilor, pe ai cui vreţi dumneavoastră, dar aveţi şi dumneavoastră. Vorba lui Sorin Oprescu, ăla pe care tot încercaţi să-l convingeţi să-şi anunţe necandidatura la Preşedinţie. Când vorbeşti de morţii altuia din dulap, uită-te înainte dacă n-ai şi tu nişte scheleţi, cum le zice doctorul. Şi domnul preşedinte, aveţi mulţi scheleţi. Credeţi-mă pe cuvânt de onoare. Băieţii dumneavoastră. 50% mai ieftin, domnul preşedinte. Să ne înţelegem bine. E superdiscount. E de criză. Iar Hidroelectrica este cel mai ieftin producător de energie. Deci băieţii deştepţi ai lui dom' preşedinte iau de la cel mai ieftin producător de energie, netransparent, prin act adiţional semnat pe sfârşit de guvernare, energie, cu 50% mai ieftină decât se vindea ieftină.

Valentin Stan: Asta-i şcoala lui Muşetescu?

Victor Ciutacu: Nu. Muşetescu ştie mai puţin la astea cu curentul decât mine. El era cu privatizările. Apropo, încă văd că nu l-au condamnat pe Muşetescu. Continui să aştept la corupţia aia dramatică.

Valentin Stan: Din cauza ta.

Victor Ciutacu: Din cauza mea. Dom'ne, când mai vorbeşti de ăştia şi o bagi pe aia că Sterling, că Călin Popescu Tăriceanu... Dom'ne...

Mihai Gâdea: 50% mai ieftin...

Victor Ciutacu: Mai ieftin decât ieftin.

Mihai Gâdea: 50% decât cel mai ieftin vi se pare mult?

Victor Ciutacu: Deloc. Numai că spre deosebire, la golănia asta a lor, PD-L anti PNL, Călin Popescu Tăriceanu a dat şi a dat-o tot la golănie şi el în decembrie, o chestie iluzorie lui Sterling. Domnii ăştia au luat de la Hidroelectrica o chestie îngrozitor de palpabilă şi de cash. Ai luat curentul, l-ai vândut, ai încasat bănuţul. Nici măcar nu trece pe la tine. Tu doar faci nişte şmecherii, e sistemul ăla şi vezi cum se duce curentul şi cum intră milionul la tine. Apropo, ştiţi cât îi costă pe ăştia? Că băieţii ceilalţi deştepţi care-l enervează pe domnul preşedinte nu sunt de acord să se desecretizeze pentru că au clauze de confidenţialitate şi nu vor. Iar dacă vor o să plătim vreun miliard euro daune. Pe criza asta. Ăia care-l enervează pe domnul preşedinte.

Mihai Gâdea: Trecem la o altă întrebare. Aprinde domnul preşedinte Traian Băsescu bomba naţională în Harghita şi Covasna şi de-acolo se întinde în restul României? Sau doar se joacă cu ea? E bomba aia... ca în comediile proaste, o arunci dintr-o mână în alta?

Valentin Stan: Văd că v-aţi pregătit terenul pentru a fi linşat în piaţa publică. Văd că-i îmbrăţişaţi pe ţigani, acum îmi daţi mie...

Mihai Gâdea: Îmbrăţişez pe toată lumea care e corectă, indiferent de etnie, n-am nici un fel de problemă cu asta.

Victor Ciutacu: De-aia am cântat eu cu Nicu Gigantu.

Valentin Stan: Ţiganii nu trebuie exterminaţi?

Mihai Gâdea: Nu.

Valentin Stan: Vai de mine...

Mihai Gâdea: Întrebarea dumneavoastră e retorică.

Valentin Stan: Nu doar retorică. E în acelaşi timp o formulă de a atrage atenţia că sunt suficient de mulţi cretini în ţară care au impresia că ce se întâmplă în Italia la acest moment este pentru că nişte infractori cetăţeni români de etnie rromă au făcut ce-au făcut, fără să vadă că acolo e vorba de un tumult fascist, rasist, pe care autorităţile politice din acea ţară îl agită pentru a-şi atinge obiective politice interne, căutând o descărcare emotivă a publicului într-o zonă uşor de manipulat şi care nu găseşte din partea statului român reacţia necesară şi obligatorie prin legile şi Constituţia ţării. Despre asta-i vorba. Iar rromii ca etnie, ca şi românii ca etnie, ca orice minoritate, trebuie apăraţi. Pentru că dacă vom merge aşa, o să vă arăt unde ajungem. Iar ceea ce face Traian Băsescu din nefericire, nu ajută. Să vedem ce a spus preşedintele. „Traian Băsescu: Ca să nu fie nici un dubiu cu privire la punctele de vedere, apelul meu la reprezentanţii administraţiei locale a fost ca..." Este vorba de administraţiile locuite majoritar de etnici maghiari. Domnul preşedinte e foarte supărat că aceşti etnici maghiari cer mai mult decât le permite Constituţia. „Traian Băsescu: ...discuţia şi abordările să se poarte în interiorul Constituţiei". Ca şef de stat vrea să ne spună că are Constituţia în buzunar tot timpul. O am şi eu, domnule preşedinte. „Traian Băsescu: Vă pot spune că eu umblu cu Constituţia în buzunar tot timpul, este cartea după care lucrează orice şef de stat şi aş vrea să vă citesc art. 1 din Constituţie". „Traian Băsescu: România e stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Repet, indivizibil. De aceea autonomii teritoriale în interiorul teritoriului României nu pot fi create". Deci autonomiile nu pot fi acceptate în interiorul unei Constituţii care declară statul român stat naţional, unitar şi indivizibil. Ce-aţi văzut era Constituţia din 1923 şi care lansează pentru prima oară această formulă de stat naţional unitar. Este momentul important în desăvârşirea acestui stat, perfect legitim, atunci când naţiunile în general de pe urma unui război devastator îşi clădeau state naţionale. În Constituţia din 1991 şi în Constituţia din 2003 care e tot cea din '91 revizuită, apare acest stat naţional din nou, dar avem şi sintagma de indivizibil. Şi ce spune Traian Băsescu. Că dacă ai un stat naţional indivizibil nu pot exista autonomii teritoriale. Aşa aţi auzit. Sigur, domnia sa se referea la autonomii teritoriale pe criteriu etnic. Pentru că autonomiile teritoriale pe criteriu etnic, consideră domnia sa, sunt în contradicţie cu o Constituţie ce afirmă principiul indivizibilităţii. Statul fiind un stat naţional, unitar.

Victor Ciutacu: Dar au cerut ungurii să-şi facă un stat în cele trei judeţe?

Valentin Stan: Nu ştiu...

Victor Ciutacu: Eu ştiu că aşa cu divizibilitatea e de la matematică. Văd că domnul Traian Băsescu are nişte îngrijorări care sunt cam mari.

Valentin Stan: Are, într-adevăr. Şi pentru că vrem să-l ajutăm...

Victor Ciutacu: Întotdeauna în sprijinul preşedintelui.

Valentin Stan: Îl vom ajuta. Este Constituţia Spaniei aici. Şi citesc acum art. 2. Constituţia se bazează pe unitatea indisolubilă a naţiunii spaniole, patria comună şi indivizibilă a tuturor spaniolilor. Deci apare conceptul de indivizibil. Şi ce urmează? Şi recunoaşte şi garantează dreptul la autonomie al naţionalităţilor şi regiunilor din care este alcătuită solidaritatea între ele. Atenţie! Spania este descentralizată etnic. Autonomiile acolo sunt comunităţi etnice. Ţara Bascilor, cu statut propriu. Legi de organizare internă, Constituţii regionale, indivizibilitatea nu se referă la caracterul autonomiei care se instituie pe teritoriul naţional. Se referă la faptul că nu poţi aliena, nu poţi îndepărta o parte din teritoriu pe care ai pune-o sub altă jurisdicţie decât cea a statului naţional.

Victor Ciutacu: Dar Constituţia noastră e mai puţin permisivă decât a spaniolilor.

Valentin Stan: Eu am spus că indivizibil nu înseamnă că n-ai dreptul la autonomie prin Constituţie. Sigur că poţi respinge o autonomie pe criterii etnice aşa cum se face în orice democraţie. În Parlamentul democratic ales, acolo unde o astfel de cerere poate fi înfrântă în baza votului exprimat de parlamentari care exprimă voinţa naţiunii. Dar, din nefericire, domnul Mihai Gâdea, problema noastră, şi ne referim la această Constituţie, este mult mai mare decât atât. Iar Traian Băsescu nu face decât să agite ape tulburi, extrem de grave, nesesizând că în Constituţia României se află anumite elemente, anumite sintagme care nu mai există nicăieri în lume. Şi care pot fi foarte uşor îndreptate împotriva noastră. De-aia e un personaj extrem de periculos. În ce Constituţie din lume există sintagma stat naţional?

Mihai Gâdea: N-are nicio vină Traian Băsescu că se află în Constituţie vreun element care s-ar putea să se întoarcă împotriva noastră.

Valentin Stan: În ce Constituţie din lume există sintagma stat naţional?

Mihai Gâdea: Habar n-am.

Valentin Stan: Să vedem. Uitaţi-vă. Când a început totul cu statul naţional. Statul naţional e o chestiune care e legată de ceea ce numim noi comunitate. Comunitatea naţională. Treaba începe prin 1887 când un autor, Ferdinand Tonnies, scrie o lucrare care se numeşte Gemeinschaft und Gesellschaft. Înseamnă comunitate şi societate. Comunitate înseamnă că oamenii ăia din comunitate sunt legaţi prin relaţii de sânge, societatea e altceva, e comunitatea cetăţenilor. Mergând pe drumul ăsta, gemeinschaft care-i comunitate în sens etnic a fost anexată de Hitler la statul său şi din momentul ăla am avut gesellschaft. Adică comunitatea poporului pe baza relaţiei de sânge. Şi din momentul ăla am avut statul naţional socialist. Pe traiectoria comunităţii naţional, comunitate. Nu naţional societate. Pentru că societate înseamnă sens civic. Comunitatea tuturor cetăţenilor. Să mergem mai departe. Este un extras din Constituţia Germaniei. Această Constituţie se referă la poporul german. Conştienţi de responsabilitatea în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, scopul etc... aşa... ca şi noi să facem parte dintr-o Europă unificată, popor german a adoptat... şi o trage cu poporul german. Constituţia e validă pentru poporul german. Ştiţi ce-au făcut germanii din ziua de azi, fiind foarte speriaţi că cineva s-ar putea să înţeleagă greşit termenul de popor german? Art. 20 din Constituţia Germaniei care spune aşa. Autoritatea statului emană de la popor. Din nou popor.

Victor Ciutacu: De-aia se întoarce domnul Traian Băsescu la popor. Poporul e în toate.

Valentin Stan: Nu-i chiar aşa. Deci poporul. Ce-au făcut băieţii ăştia din Germania. Avem în materialul 4... Spune aşa. Că în Germania, Curtea Constituţională s-a gândit să definească poporul. Şi cum l-au definit. Ca pe o comunitate bazată pe legături de sânge sau ca pe o comunitate de cetăţeni?

Mihai Gâdea: Ca pe o comunitate de cetăţeni.

Valentin Stan: Pentru că ăsta-i principiul statului modern. La 31 octombrie 1990, termenul volk - popor, a fost definit drept o comunitate a cetăţenilor. Pentru că după ce Hitler a anexat sintagma de stat naţional la ce a făcut el, şi asta înseamnă ce?... Că numai cetăţenii de o anumită etnie se bucură de drepturi, germanii şi toate naţiunile moderne ale Europei nu-şi mai pot permite să vorbească de popor sau de naţiune fără a o defini. Niciodată nu vor pune însă împreună în text juridic constituţional conceptul de stat şi naţional. Pentru că ăsta a fost deja compromis şi nu pui aceste două concepte...

Mihai Gâdea: Şi dumneavoastră spuneţi că nu mai există în nicio Constituţie din lume stat naţional?

Valentin Stan: Nu. Există sintagme de tipul unitate naţională. Stat naţional nu. Pentru că de asta nu te mai poţi apropia după epoca Adolf Hitler.

Mihai Gâdea: Dacă Hitler a folosit aberant noţiunea, sintagma, asta nu înseamnă că stat naţional e ceva compromis pentru totdeauna.

Valentin Stan: Uitaţi Constituţia României din 1948. După al doilea război mondial. Stat popular unitar, independent şi suveran. Nu mai e stat naţional. Urcăm la Constituţia lui Ceauşescu, Constituţia din 1965. Comuniştii erau la fel de deştepţi în România cum erau şi occidentalii. Nu legau stat de naţional. Şi aici spune aşa. România e republică socialistă, stat al oamenilor muncii de la oraşe şi state. Teritoriul său este inalienabil şi indivizibil. Deci operăm cu indivizibil, cu inalienabil, dar nu mai avem stat naţional. De ce? Pentru că nu te mai poţi juca cu statul naţional după ce l-a compromis Hitler. Ştiţi ce însemna în epocă stat naţional? Iar asta-i o problemă în Constituţia României. În momentul în care minoritarii maghiari contestă statul naţional nu o fac pentru că n-ar avea o bază iar noi în loc să explicăm asta în sens civic, avem declaraţii ale preşedintelui de tipul statul naţional unitar, indivizibil, nu permite autonomii. În loc asta să fie înfrântă în Parlament fără a supralicita o sintagmă condamnată de istorie şi care nu se mai găseşte decât în Constituţia României.

Mihai Gâdea: Publicitate, revenim imediat. Am revenit. Poate că această dezbatere cu privire la aceste chestiuni sensibile în România probabil că ar trebui să le continuăm pe larg şi mâine seară. Să concluzionăm.

Victor Ciutacu: Deşi multe din părerile mele nu coincid aici cu cele ale domnului Valentin Stan, e evident că domnul Traian Băsescu încearcă să capteze electoratul rămas liber pe piaţă de la Vadim şi de la Becali, care poate fi canalizat foarte bine în perspectiva unor alegeri prezidenţiale în care domnia sa va deplânge şi pericolul unguresc, cum vine Marko să ne ia ţara cu tot cu paprika şi cu ce mai fac ăia... Dar dom'ne, în condiţiile în care lumea a ajuns să se împuşte pe stradă ca în Vestul Sălbatic, eu nu cred că principala noastră grijă este că ne fură ungurii Ardealul. Principala grijă este ca domnul Nica să trimită miliţieni în stradă şi să facă dracului ceva.

Mihai Gâdea: Mulţumesc.

Victor Ciutacu: Iar şeful CSAT se cheamă Traian Băsescu.

Mihai Gâdea: Noapte bună!

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Sinteza Zilei; Ora: 21:30)